Conform raportului realizat de Departamentul de Stat al SUA, serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale sunt frecvent menționate ca sectoare afectate, iar condamnările pentru corupție sunt tot mai greu de obținut, în mare parte din cauza prescripției răspunderii penale.
Raportul arată că practicile corupte sunt răspândite
Raportul, publicat în septembrie, este unul dintre puținele documente critice la adresa justiției din România după ridicarea Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), semnalând probleme persistente la nivel înalt în lupta anticorupție. În timp ce România a făcut progrese, acestea sunt lente, iar modificările legislative care au slăbit sistemul anticorupție și închiderea a aproape 10.000 de dosare penale din cauza prescripției reprezintă obstacole semnificative.
Investitorii americani subliniază că percepția corupției este generalizată și în mediul de afaceri, iar Eurobarometrul din 2024 confirmă că 94% dintre oamenii de afaceri români consideră fenomenul extins, mult peste media europeană. Chiar dacă există instituții precum ANI, ANAP sau ANABI, România nu a reușit să construiască un regim funcțional de confiscare a bunurilor obținute prin corupție, iar reducerea normelor de guvernanță corporativă la companiile de stat a adâncit vulnerabilitățile.

România continuă să piardă cauze la CEDO din cauza duratei excesive a proceselor
Raportul subliniază blocajul generat de prescripția răspunderii penale, care între 2022 și 2025 a condus la închiderea a 9.635 de dosare penale. România continuă să piardă cauze la CEDO din cauza duratei excesive a proceselor. Modificările anterioare ale legilor justiției și presiunile asupra DNA au afectat eficiența luptei anticorupție, iar progresele în mecanismele de descurajare sunt considerate insuficiente de OCDE.
Strategia națională anticorupție a României 2021-2025, condusă de Ministerul Justiției, se concentrează pe recuperarea activelor și consolidarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Confiscate (ANABI), precum și pe infracțiunile de mediu.
Sistemul PREVENT și ANI încearcă să limiteze conflictele de interese în achizițiile publice
ANI verifică respectarea protocoalelor de integritate de către funcționarii publici, iar sistemul informatic PREVENT identifică conflictele de interese în achizițiile publice înainte de atribuirea contractelor. În 2024, sistemul a analizat 19.592 de proceduri și a emis 19 avertismente pentru potențiale conflicte, reprezentând 86 milioane de dolari (396 milioane de lei).
ANAP supraveghează achizițiile publice și poate elabora proiecte de lege, dar deciziile rămân la entitățile contractante. Toate achizițiile, inclusiv cele sectoriale din energie și transporturi, trebuie să respecte legislația națională și să se desfășoare prin intermediul sistemului electronic de achiziții publice. Legislația interzice mita și alte acte de corupție, atât pentru companiile române, cât și pentru activitățile desfășurate în străinătate.