"Ne focusăm pe cei care câştigă venituri mai mari, de 10 ori salariul minim pe economie, după care, după un timp de căutare prin arhive, rezultă că baza de taxare este destul de mică, vorbim de circa 30.000 de persoane. Adică nu este o gaură neagră. Problema pe care ne-am pus-o noi este despre ce taxe vorbim, ce procent, care este targetul. Noi discutam între noi că va fi ceva în jur de 0,5%, mic, simbolic. Am fost surprinşi să vedem că au dus la 25%, 10%, procente foarte mari, ce s-a vehiculat în presă", a spus Caşu.
Conform acesteia, consecinţele ar fi în primul rând legate de forţa de muncă, de competenţa pe care o vom reţine în ţară.
"Specialiştii vor fi alungaţi, cei care s-au pregătit peste hotare şi targetul ar fi aducerea lor înapoi. Sau viceversa, alţi tineri care se şcolesc aici şi vor pleca", a arătat oficialul EY.
Autorităţile vor sa introducă o taxă de solidaritate pentru cei cu venituri mari, fiind vorba de un procent care urmează a fi analizat, a declarat în urmă cu o săptămână Ionuţ Mişa, propus pentru portofoliul de ministru al Finanţelor, la finalul audierii sale din Comisiile reunite pentru buget-finanţe, din Parlament.
"Taxa de solidaritate se va adresa în special celor cu venituri excepţionale. Încercăm să nu afectăm deloc clasa de mijloc. Astăzi analizăm plafonul de minim 10 salarii minime pe economie, ceea ce înseamnă, ca cifră, 14.500 lei. Este vorba de ce depăşeşte 14.500 lei net. Vrem să ne asigurăm că acest plafon este considerat un venit excepţional ca nu cumva să impozităm o zonă care nu ne este astăzi… Nu am definit încă procentul", a spus Mişa.
El a precizat că această taxă va fi implementată cel mai probabil din 2018.
"Din analiza de astăzi, numărul persoanelor cu aşa venituri este destul de mic. Se situează până în 10 procente din cei care deţin venituri", a mai arătat ministrul desemnat al Finanţelor.
