Introducerea stării de alertă, o alegere proastă? Explicațiile unui fost judecător CCR

Anunțul că de la 15 mai România va intra în stare de alertă poate însemna și faptul că de la jumătatea lunii problemele țării se vor înmulți.

Toni Greblă, director de dezvoltare al Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), arată că reglementările legale care guvernează starea de alertă nu sunt cele mai potrivite pentru combaterea epidemiei. Și nu doar atât, ci prevederile legale au fost adoptate într-un context complet diferit.

”Văzând preambulul precum și textul OUG 21/2004 prin care se reglementează starea de alertă, consider că nu este cea mai fericită alegere pe care au făcut-o autoritățile. Atrag atenția asupra faptului că reglemantarea prin lege a stării de alertă a fost făcută în contextul ”proliferării atentatelor teroriste pe plan mondial”, astfel cum rezultă din expunerea de motive a OUG 21/2004 și din această cauză consider că măsurile care pot fi luate pentru contracararea epidemiei de COVID-19 nu se regăsesc ca reglementare în acest act normativ” spune Toni Greblă.

FACIAS, prin vocea lui Toni Greblă, amintește și de o prevedere legală expresă a ordonanței, care consacră respectarea drepturilor omului.

”Atrag atenția asupra faptului că starea de alertă are un principiu fundamental, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale oamenilor, cerință pe care autoritățile trebuie să o respecte cu strictețe.

Sunt și alte inadvertențe ale OUG 21/2004 pe care le vom analiza în zilele următoare”, a precizat Toni Greblă.