Capital: Domnule ministru, la finele anului trecut rata de absorbție pe calendarul financiar 2007-2013 a ajuns la 51,8%. Considerați că este un succes sau un eșec?

Eugen Teodorovici: În ultimii doi ani și jumătate, am avut o rată de absorbție de 43,28%. Dacă ne uităm că în primii doi ani din calendarul 2007-2013 nu a fost atras niciun euro, pot spune că este un real succes ce am reușit în acești doi ani și jumătate de guvernare. Mai mult, România pentru al doilea an consecutiv, 2013 și 2014, este primul stat european cu cel mai ridicat grad al sumelor rambursate de Comisia Europeană. Avem o rată de 236%. Acum România nu are niciun program suspendat, nicio axă suspendată.

Capital: Totuși, mai avem de absorbit peste 9 miliarde de euro până la 31 decembrie 2015. Ce țintă v-ați propus?

E.T.: Ținta este de 80%. Eu am impus-o. În programul de guvernare ținta noastră a fost între 50% și 80%. Deja am depășit 50%, acum mergem spre limita superioară. Mă bucur că tot mai multă lume consideră că ținta de 80% este fezabilă. Chiar și premierul a spus foarte clar că undeva între 75% și 80% este obiectivul pentru acest an. Domnul președinte Klaus Iohannis spunea că 80% i se pare o țintă prea optimistă, dar consideră că cea de 75% ar face din România o țară campioană.

Capital: Pe ce loc se află acum România referitor la absorbție?

E.T.: Acum suntem pe ultimul loc, dar ideea este ca la sfârșitul acestui ciclu financiar să atingem ținta de 80%. Nimeni nu va absorbi 100%. Sunt șanse, dar foarte mici pentru unele state membre.

Ministrul Fondurilor Europene a participat și la dezbaterea organizată de CAPITAL TV.
Aici puteți urmări emisiunea

Capital: La care dintre programele operaționale am putea avea cea mai mare rată de absorbție?

E.T.:  Avem programe operaționale unde puteam avea absorbție de 100%. Cel de Competitivitate (n.red. – POSCCE – 2,55 mld. euro alocați, rata de absorbție la 31 dec. 2014 de 56,94%) și la cel de Dezoltare a Resurselor Umane (n.r. POSDRU – 3,47 mld. euro alocați, rata de absorbție la 31 dec. 2014 de 46,5%).

Capital: Pe ce vă bazați estimarea?

E.T.: O să vă dau și exemplu, dar vreau să fac o paranteză. Eu i-am spus și domnului președinte același lucru. Eu zic că sunt vocea autorizată în această țară să spun dacă da sau nu, și cât se poate face. Mi-am petrecut mai mult de jumătate din viață în administrația publică, în special în zona de relație cu fonduri europene și pe relația cu Uniunea Europeană. Cei de la Bruxelles apreciază măsurile pe care le-am luat. Chiar și ei au fost uimiți întrucât au avut îndoieli că România va reuși doi ani consecutivi să nu piardă niciun euro.

Capital: Până la urmă, rămâne ținta de 80% sau putem merge mai sus?

E.T.: Obiectivul nostru este de 80%. Sunt programe operaționale care pot atinge 100% și să vă dau un exemplu, așa cum am promis. Acum lansăm următoarele cereri de proiecte, pe cele două programe operaționale pe care le-am menționat, care vor răspunde ambelor cicluri financiare. Adică proiectele să se poată încadra ca finanțare și pe vechiul calendar, și pe actualul. Alt obiectiv este obținerea unor rate ridicate de absorbție la Transporturi și la Mediu. Vrem să facem o analiză și să vedem ce alte proiecte putem să le introducem ca fiind eligibile, spre exemplu cum am făcut la metrou.

Capital: Dar mai putem face realocări între programe?

E.T.: Chiar dacă este ultimul an, putem face realocări și între programe operaționale, și între axe. Un exemplu sunt exproprierile. Identificăm proprietarii terenurilor pe care vrem să construim, să spunem anul viitor, un drum expres sau o autostradă, stabilim, conform legislației în vigoare, o valoare a terenurilor și virăm banii în conturilor proprietarilor. Pe Mediu sunt foarte multe proiecte făcute la nivel local din bugetul de stat sau din bugetele autorităților locale. Putem deconta o parte din cheltuieli din fondurile europene. La fel și la Transporturi.

Capital: Dar tot vom pierde peste 3,5 miliarde de euro. Cu acești bani am putea construi Comarnic-Brașov cu fonduri europene și nu în concesiune?

E.T.: Nu avem cum. Toate facturile trebuie să fie achitate până în decembrie 2015. Tot ce nu se finalizează în 2015 revine în sarcina statului membru.

Capital: Referitor la calendarul financiar 2014-2020. Când vom avea avizul Comisiei Europene pe toate programele, acum avem doar pentru trei?

E.T.: Și aici un real succes a fost că România a fost al 11-lea stat membru care a obținut aprobarea acordului de parteneriat. Da, avem doar trei programe aprobate pentru că și la Comisia Europeană este un proces anevoios. De exemplu, am trimis în iulie programele operaționale și am primit observații abia în octombrie. La încă două programe urmează să se emită decizia. POIM și POR sunt încă în discuții, încercăm să finalizăm negocierile luna viitoare.

Capital: Când vom lua bani din calendarul financiar 2014-2020?

E.T.: Mare parte a ghidurilor le vom lansa în prima parte a anului. Recent, am lansat un ghid pentru diaspora. Eu sper ca în acest an, care este de altfel primul an de finanțare, să ajungem cu rata de absorbție peste 5%.

Capital: Ne-am putea trezi, ca în vechiul calendar, ca în primii doi ani să nu luăm niciun euro, de aceea vă întreb.

E.T.: Exclus. Vom reuși să închidem acest an cu o rată între 5%-10%. România va avea la închiderea acestui ciclu financiar 100% rată de absorbție.

Capital: Sunteți sigur că puteți lansa astfel de cifre. Pe ce vă bazați afirmația?

E.T.: Sunt mai mult decât sigur. Pe acest ciclu financiar vom lua toți banii. Sunt gata să pun și pariu. În primul rând trebuie să vă uitați că din vechiul calendar vom atrage 80%, în condițiile în care am avut banii blocați peste cinci ani de zile, plus câteva luni în care am avut programe suspendate. Am avut ANRMAP, care a distrus practic țara. Corecțiile financiare au fost de un miliard de euro. Acel lucru nu se va întâmpla și acum._

 

BANI PENTRU DIASPORA

Capital: Ce prevede ghidul pentru diaspora lansat zilele trecute?

E.T.: Ghidul a fost lansat în consultare publică până în 10 februarie. Sunt trei direcții. Prima se referă la formare profesională a românilor din afara țării. Îi formăm pentru a putea obține un job mai bine plătit. A doua, vom acorda o sumă de până la 75.000 de euro pentru dezvoltarea unei afaceri în țara în care locuiesc, dar afacerea să fie deschisă în România. Iar cea de-a treia se adresează copiilor care se află acasă, în România. Pentru a evita părăsirea timpurie a școlii ne-am gândit la un program de tipul „şcoală după şcoală“, acele after –school, pentru copii şcolari şi preşcolari care au cel puţin un părinte plecat în străinătate.

Mai multe detalii despre Fondurile europene pentru românii din străinătate