Inteligența Artificială împarte România în două. Percepțiile diferă în funcție de educație, vârstă și mediul de rezidență

Inteligența Artificială (AI) stârnește controverse profunde în România. Conform studiului realizat de RoCoach și Novel Research, păreri împărțite sunt exprimate de români privind impactul AI: aproape 37% consideră că efectele depind de politicile guvernamentale, 25% văd AI ca pe o posibilă soluție pentru reducerea inegalităților, în timp ce peste 23% se tem că tehnologia va accentua polarizarea socială și va avantaja doar un cerc restrâns de persoane.

Percepțiile față de inteligența artificială diferă în funcție de nivelul de educație, mediu de rezidență și vârstă. Trei din zece locuitori din mediul rural văd AI-ul ca un factor de excludere, iar în mediul urban acest procent este mai mic, de 18%. Tinerii sub 35 de ani sunt mai optimiști în privința AI, spre deosebire de cei peste 50 de ani, iar persoanele cu studii superioare sunt mai predispuse să creadă în potențialul tehnologiei de a reduce inegalitățile, cu condiția existenței unor politici publice adecvate în educație, fiscalitate și incluziune socială.

Românii sunt împărțiți în privința impactului generat de inteligența artificială asupra inegalităților sociale

Studiul scoate în evidență riscul ca AI să devină un nou criteriu de segregare socială, accentuând decalajele deja existente în România. Se subliniază importanța unui leadership public responsabil, care să integreze tehnologia într-un mod care să țină cont de impactul uman, nu doar de progresul tehnologic.

Majoritatea respondenților (56,4%) consideră necesară existența unor mecanisme clare de reglementare și control al utilizării AI, iar aproape jumătate (48%) susțin garantarea accesului egal la tehnologie și instruire digitală. Totodată, 41% cred că o strategie națională de educație digitală este urgentă pentru pregătirea populației.

„Aceste diferențe nu sunt doar statistici – AI-ul riscă să devină un nou criteriu de separare între cei care au acces la educație, resurse și oportunități și cei care rămân în urmă. Discuția despre AI este, de fapt, o discuție despre viitorul societății noastre și despre cât de pregătiți suntem să gestionăm transformările pe care le aduce. Nu tehnologia în sine amplifică sau reduce inegalitățile, ci felul în care alegem să o integrăm în viața economică și socială. Într-o Românie deja marcată de decalaje, avem nevoie de leadership public care să țină cont nu doar de progresul tehnologic, ci și de impactul uman al acestuia”, a explicat Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach și dezvoltator al indicatorului Organizational Transition Quotient (ORQ).

Doar 32% dintre români se simt pregătiți să facă față schimbărilor aduse de AI

În ciuda interesului pentru inovație, doar 32% dintre români se simt pregătiți să facă față schimbărilor aduse de AI, iar peste jumătate se tem că anumite meserii vor dispărea din cauza automatizării. Lipsa infrastructurii de sprijin, educației digitale, consilierii profesionale și a oportunităților de reconversie profesională reprezintă obstacole majore care pot amplifica excluziunea socială.

Tinerii sunt cei mai afectați de aceste temeri, 62% dintre respondenți considerând că generațiile tinere vor suporta cele mai mari impacte ale automatizării. Un procent important, o treime dintre aceștia, nu se simt pregătiți profesional pentru schimbările ce urmează, iar doar 29% declară că organizațiile în care lucrează oferă traininguri de adaptare la noile tehnologii.

„Chiar dacă AI-ul e privit cu interes, există o diferență clară între a fi deschis la nou și a fi cu adevărat pregătit pentru el. Mulți români nu beneficiază încă de infrastructura de sprijin necesară – fie că vorbim despre educație digitală, consiliere profesională sau reconversie. În lipsa acestor elemente, riscăm să transformăm o oportunitate într-un nou motiv de excludere. Este esențial ca transformările tehnologice să meargă mână în mână cu investiții în oameni, în special în formare continuă”, a spus Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Cercetarea realizată pe un eșantion de 800 de persoane din mediul urban, active profesional și utilizatoare de internet, în perioada mai-iunie 2025, deschide un dialog necesar între decidenți, mediul de afaceri și societate privind provocările sociale pe care le aduce AI, în contextul tranziției digitale din România.