Într-un raport detaliat, ISW atrage atenția asupra implicațiilor strategice pe care o eventuală victorie a liderului AUR, George Simion, le-ar putea avea asupra politicilor externe și de securitate ale României. Deși Simion susține public continuarea cooperării cu NATO și prezența militară americană pe teritoriul național, pozițiile sale față de Ucraina, dar și sprijinul constant pentru Călin Georgescu, fost candidat prorus, ridică semne de întrebare cu privire la alinierea viitoare a Bucureștiului în contextul confruntării dintre Occident și Federația Rusă.
George Simion, un susținător al Kremlinului
George Simion, candidat de extremă dreapta, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai, la câteva luni după ce o victorie similară a lui Călin Georgescu fusese anulată din cauza suspiciunilor de ingerință rusă.
Simion a susținut politici favorabile intereselor Kremlinului, precum oprirea ajutorului pentru Ucraina și revizuirea granițelor, deși, spre deosebire de Georgescu, a declarat că România ar trebui să rămână în NATO.
Totuși, el continuă să-l sprijine pe Georgescu pentru funcția de premier, într-un context politic marcat de instabilitate în coaliția de guvernare.
„Un candidat de extremă dreapta, George Simion, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai din România. Victoria lui Simion în primul tur vine după ce un alt candidat de extremă dreapta, Călin Georgescu, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, care au fost ulterior anulate de autoritățile române din cauza unei posibile interferențe rusești. (…)
Spre deosebire de Georgescu, Simion și-a exprimat sprijinul pentru continuarea participării României la NATO, condusă de SUA, ca mijloc de descurajare a unei eventuale agresiuni rusești în viitor.
Cu toate acestea, Simion continuă să-l susțină pe Georgescu, afirmând că l-ar lua în considerare pentru funcția de prim-ministru. Rămâne neclar dacă Georgescu va putea obține aprobarea parlamentară necesară, dar actuala coaliție de guvernare pare să se fractureze după votul din 4 mai”, scrie în raportul ISW.
George Simion, liderul surpriză al primului tur
Liderul Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR), George Simion, a obținut un scor de 40,96% în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Următorul clasat, Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, a primit 20,99% din voturi și se va confrunta cu Simion în turul doi.
Crin Antonescu s-a plasat pe locul al treilea, cu 20,07%, beneficiind de sprijinul partidelor din actuala coaliție parlamentară. Aceasta include Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR).
Alegerile vin într-un context politic tensionat, marcat de acuzații de ingerință străină și atacuri cibernetice.
Relația cu Ucraina și mesajele pro-Kremlin
George Simion a declarat în mod repetat că România nu ar trebui să continue sprijinul militar sau financiar pentru Ucraina. El a susținut inclusiv revendicări teritoriale asupra unor regiuni din vestul Ucrainei, promovând ideea reconfigurării granițelor.
Această poziție corespunde retoricii promovate de Kremlin, care pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei și Moldovei.
ISW atrage atenția că adoptarea unei politici externe de acest tip ar putea reduce presiunea asupra Rusiei, în timp ce Ucraina continuă să se apere în fața invaziei.
„Simion a cerut încetarea ajutorului românesc pentru Ucraina și expansiunea teritorială a României – politici care ar sprijini obiectivele Kremlinului în Ucraina și narațiunile Kremlinului despre Ucraina și Moldova”, mai spune raportul.
Atacuri cibernetice și ingerințe digitale
În timpul alegerilor din 4 mai, România a fost din nou ținta unor atacuri informatice atribuite grupului pro-rus NoName057(16). Site-uri oficiale ale instituțiilor statului și ale candidaților au fost blocate prin atacuri DDoS.
Grupul și-a asumat responsabilitatea pe Telegram, declarând deschis că George Simion este candidatul lor preferat.
Situații similare au fost înregistrate în alegerile anterioare din noiembrie 2024, precum și în campaniile electorale din Moldova. ISW notează că România rămâne un obiectiv principal al acțiunilor hibride ale Rusiei.
„Direcția Națională de Securitate Cibernetică a României a raportat pe 4 mai că grupul de hackeri pro-ruși NoName057(16) a lansat atacuri DDoS împotriva mai multor site-uri web în ziua alegerilor, (…)
NoName057 și-a asumat responsabilitatea pentru atacuri pe canalul său Telegram, afirmând că „Simion, care se poziționează ca aliat al [președintelui rus] Vladimir Putin, este considerat favoritul” și că grupul „nu rămâne deoparte”. NoName057 a mai lansat atacuri DDoS împotriva aeroporturilor din Canada și a site-urilor web ale băncilor din mai multe state europene, din cauza sprijinului acordat de aceste state Ucrainei.
NoName057 a vizat în mod similar site-urile web din Moldova în lunile premergătoare alegerilor prezidențiale și referendumului din octombrie 2024 din Moldova, din cauza presupusului guvern „rusofob” al Moldovei”, prezintă raportul ISW.
Reacția autorităților și activitatea serviciilor de informații
Serviciul de Informații Externe al României a raportat în 2024 că Federația Rusă a desfășurat acțiuni agresive împotriva României, inclusiv atacuri informatice asupra infrastructurii electorale.
Peste 85.000 de încercări de acces neautorizat au fost detectate în timpul alegerilor din noiembrie 2024. În ciuda acestor date, George Simion a negat orice legătură cu serviciile rusești. Totodată, oficiali moldoveni și români l-au acuzat că ar avea contacte cu agenți ai GRU și FSB, dar până în prezent nu au fost publicate dovezi concrete.
Acorduri bilaterale și asistență pentru Ucraina
România a fost un aliat esențial al Ucrainei în perioada recentă. A donat un sistem de apărare antiaeriană Patriot și a găzduit antrenamente pentru piloți ucraineni.
Sub conducerea fostului președinte Klaus Iohannis, România a semnat un acord bilateral de securitate cu Kievul.
Acțiunile viitoare ale președintelui ales ar putea modifica fundamental această relație. ISW avertizează că încetarea ajutorului românesc ar afecta semnificativ capacitatea Ucrainei de a rezista în fața Rusiei.
Sprijinul pentru NATO și poziționarea strategică
George Simion a declarat că susține în continuare apartenența României la NATO și consideră că retragerea trupelor americane ar fi periculoasă. El a subliniat că majoritatea românilor susțin Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, precizând că aceste opțiuni nu sunt negociabile.
În același timp, liderul AUR a criticat comportamentul Ucrainei față de minoritatea română și a amenințat cu ruperea unor tratate bilaterale. Declarațiile sale privind integritatea teritorială a Ucrainei sunt similare justificărilor utilizate de Moscova pentru invazie.
Călin Georgescu, un aliat controversat
George Simion continuă să îl susțină pe Călin Georgescu, candidat cu poziții radicale prorusesti, pentru o posibilă funcție de prim-ministru. Georgescu este cunoscut pentru criticile aduse NATO, UE și Ucrainei.
Deși opiniile celor doi lideri diferă în privința alianțelor strategice, Simion a declarat că „românii au votat pentru el” și că îl ia în calcul pentru funcția executivă.
ISW semnalează că rămâne incert dacă o nouă coaliție parlamentară ar accepta această nominalizare.
