Criza de la Institutul Geologic: ANC răspunde dur. Finanțarea este completă, disfuncțiile sunt interne
Sub presiunea publică declanșată de anunțul suspendării activității Muzeului Geologic Național și de neplata salariilor în cadrul Institutului Geologic al României (IGR), Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) rupe tăcerea și oferă o reacție documentată, tăioasă și lipsită de echivoc: statul și-a îndeplinit obligațiile, iar problemele țin exclusiv de managementul intern.
Pe fondul unei crize care amenință nu doar buna funcționare a unei instituții de tradiție, ci și încrederea publicului în capacitatea statului de a gestiona știința și patrimoniul, ANC face publice sumele deja virate și trimite un semnal ferm întregului ecosistem de cercetare: fără responsabilitate managerială, nu poate exista legitimitate instituțională.
Peste 5 milioane de lei în prima jumătate a anului
ANC anunță că în luna aprilie 2025, IGR a primit 2.149.485,06 lei, reprezentând 60% din bugetul anual aprobat prin Programul Nucleu, principala sursă de finanțare publică pentru institutele de cercetare-dezvoltare.
Bugetul total aprobat pentru IGR în 2025 este de 3.582.475 lei prin Programul Nucleu, la care se adaugă 2.892.182 lei prin Programul IOSIN (Instalații și Obiective Speciale de Interes Național), aprobat în luna iunie. Din această sumă, peste 2.190.000 lei sunt alocați Muzeului Geologic Național, iar peste 700.000 lei Observatorului Geomagnetic Național Surlari.
În total, Institutul Geologic are sau urmează să aibă la dispoziție, doar în primele șase luni ale anului 2025, peste 5 milioane de lei din fonduri publice. ANC subliniază că aceste sume acoperă funcționarea de bază a instituției, inclusiv salariile angajaților și activitățile curente.
În contextul semnalărilor privind neplata salariilor pentru lunile martie–iunie și iminenta suspendare a activității muzeului, ANC transmite ferm că nu există o justificare obiectivă pentru astfel de dezechilibre interne, întrucât fondurile alocate acoperă clar necesarul instituțional.
„Autoritatea Națională pentru Cercetare susține ferm funcționarea responsabilă și transparentă a instituțiilor de cercetare-dezvoltare din România. Ne exprimăm sprijinul pentru valorificarea patrimoniului științific național și reafirmăm angajamentul nostru față de buna guvernanță, legalitate și interesul public. De asemenea, mentionăm faptul că, pe lângă finanțarea de bază/instituțională alocată de ANC prin Programele Nucleu și IOSIN, finanțare deja realizată în perioada aprilie-iunie, este responsabilitatea organizațiilor de cercetare să participe în sistem competitiv la diverse alte competiții de proiecte de #cercetare naționale derulate de ANC sau UEFISCDI, respectiv la competiții de proiecte de cercetare la nivel internațional, astfel incât să fie obținute fonduri de cercetare și în baza principiului meritocrației”, se arată în comunicatul transmis de autoritate.
Utilizarea fondurilor va fi verificată prin controale
ANC anunță demararea unor acțiuni de control și audit la Institutul Geologic al României. Scopul este de a analiza modul în care au fost distribuite și cheltuite fondurile publice deja alocate. Autoritatea va urmări trasabilitatea bugetului, corectitudinea alocărilor interne, respectarea drepturilor angajaților și menținerea serviciilor destinate publicului.
Acțiunea nu este una izolată, ci face parte dintr-o repoziționare instituțională: ANC transmite un semnal de forță întregului sistem de cercetare-dezvoltare din România, în care transparența, eficiența și responsabilitatea managerială devin norme obligatorii.
ANC atrage atenția că, dincolo de finanțarea de bază oferită prin programele Nucleu și IOSIN, institutele de cercetare au obligația de a se implica activ în competițiile de proiecte, atât naționale, cât și internaționale. Fără performanță demonstrabilă, inițiativă și competitivitate, sprijinul instituțional nu poate fi sustenabil.
Această abordare duală, sprijin bugetar și competiție meritocratică, este considerată de ANC cheia viitorului sistemului de cercetare românesc într-o economie tot mai bazată pe inovație și eficiență.
În joc sunt patrimoniul geologic, încrederea publică și demnitatea profesională
Suspendarea activității Muzeului Geologic Național afectează accesul cetățenilor la un patrimoniu științific de importanță națională, cu valoare educațională și culturală. Este pusă în pericol relația dintre știință și societate, construită în zeci de ani prin muncă de cercetare, conservare și comunicare publică.
În paralel, întârzierea salariilor angajaților IGR afectează demnitatea profesională și semnalează deficiențe grave în conducerea instituției. ANC atrage atenția că, acolo unde există finanțare publică, trebuie să existe și o administrare corectă, orientată către performanță, eficiență și respect față de misiunea instituțională.
Criza de la IGR devine un test major pentru sistemul public de cercetare. ANC stabilește o linie de demarcație clară: unde există finanțare, trebuie să existe și răspundere. Managementul defectuos nu mai poate fi acoperit de lipsa banilor. În joc sunt prestigiul cercetării românești, încrederea cetățenilor și viitorul unui sistem care are nevoie, mai mult ca oricând, de reformă reală, nu doar de promisiuni.
