Guvernul dublează taxa nucleară, sub presiunea Bruxelles-ului și a costurilor reale de dezafectare
Guvernul României a decis, pentru prima oară după 18 ani, să dubleze nivelul taxei aplicate energiei nucleare produse la centrala de la Cernavodă. Această măsură are ca scop principal asigurarea fondurilor necesare pentru dezafectarea reactoarelor nucleare la finalul duratei de viață și pentru investițiile masive impuse de standardele europene privind depozitarea definitivă a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat.
Dacă până acum, taxa percepută de statul român se ridica la 0,6 euro/MWh pentru dezafectarea unităților de producție și 1,4 euro/MWh pentru depozitarea deșeurilor, Guvernul a decis să majoreze aceste niveluri la 1,2 euro/MWh, respectiv 2,8 euro/MWh.
Modificarea vine după aproape două decenii în care aceste contribuții nu au fost ajustate, în ciuda creșterii semnificative a costurilor estimate pentru gestionarea pe termen lung a activelor nucleare.
Ce reprezintă aceste contribuții și cine le plătește
Taxa, cunoscută oficial sub denumirea de „contribuții ale titularilor de autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear”, este percepută direct de la operatorul centralei, Nuclearelectrica, și se varsă către Agenția Națională pentru Deșeuri Radioactive (ANDR), instituția responsabilă de gestionarea acestor fonduri.
Calculul contribuției are la bază cantitatea netă de energie electrică estimată a fi produsă și comercializată în anul următor de fiecare unitate nuclearoelectrică. Potrivit legislației, banii astfel colectați sunt direcționați spre:
- Dezafectarea reactoarelor la sfârșitul ciclului de viață
- Proiectarea, construirea și operarea depozitelor definitive pentru deșeuri radioactive
- Depozitarea și monitorizarea combustibilului nuclear uzat
- Cheltuieli curente și de capital ale ANDR
- Activități de cercetare și dezvoltare în domeniul depozitării deșeurilor radioactive
În 2023, Nuclearelectrica a achitat către ANDR o sumă totală de 101,8 milioane lei, valoare aflată la același nivel cu anii anteriori, în contextul în care nu se produsese încă această dublare a taxei.
Costurile reale ale dezafectării și depozitării nucleare la Cernavodă
Decizia de dublare a contribuțiilor vine după o actualizare a planurilor de dezafectare pentru Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, precum și pe fondul avansului proiectelor pentru Unitățile 3 și 4, scrie Profit.ro. Odată cu aceste planuri, s-au recalculat și sumele necesare, care s-au dovedit a fi mult mai mari decât estimările făcute acum aproape două decenii.
„Prezentul proiect de hotărâre își propune să realizeze o actualizare a contribuțiilor stabilite prin HG nr. 1080/2007 pentru a ține cont de costurile estimate, actualizate (…), și anume:
• Amplasare, proiectare, construire, punere în operare, închidere a 40 până la maxim 64 celule DFDSMA, cu un cost estimat de 231 milioane euro pentru 40 de celule, respectiv 277 milioane euro pentru 64 de celule;
• Amplasare, proiectare, construire, punere în operare, operare, închidere depozit geologic de adâncime cu un cost estimat de 2,8 miliarde euro;
• Costuri dezafectare Unitățile 1 și 2 CNE Cernavodă estimate la o valoare de 816,5 milioane euro;
• Costuri dezafectare Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă estimate la o valoare de 895 milioane de euro;
• Costuri estimate pentru activități asociate cu dezafectarea: 216,81 milioane euro/unitate nuclearoelectrică”.
Potrivit Guvernului, majorarea este necesară pentru a reflecta creșterile substanțiale ale prețurilor din ultimii ani la materiale, servicii specializate și tehnologie, dar și pentru a îndeplini noile standarde internaționale de siguranță nucleară.
România, sub controlul Comisiei Europene pe tema deșeurilor nucleare
Măsura vine în contextul în care România se află, de șapte ani, în procedură de infringement cu Comisia Europeană. Bruxelles-ul acuză statul român de nerespectarea Directivei 2011/70/Euratom privind gestionarea responsabilă și sigură a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive.
Concret, Comisia a semnalat că România nu a asigurat „disponibilitatea unor resurse financiare adecvate, atunci când sunt necesare, pentru punerea în aplicare a programelor naționale (…), în special pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, acordând atenția cuvenită responsabilității generatorilor de combustibil uzat și de deșeuri radioactive”.
Această neconformare poate aduce României sancțiuni financiare substanțiale, în condițiile în care implementarea la timp a programelor de management al deșeurilor radioactive este una dintre obligațiile-cheie ale fiecărui stat membru UE cu industrie nucleară.
Ce presupun investițiile: depozite subterane, celule de stocare, costuri de miliarde
Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern detaliază pentru prima dată, public, dimensiunea investițiilor necesare în viitorul apropiat:
- Depozitarea definitivă a deșeurilor radioactive va necesita construcția și operarea unui depozit geologic de adâncime, proiect evaluat la 2,8 miliarde euro. Aceasta este o cerință standard la nivel european pentru gestionarea pe termen lung a deșeurilor cu nivel înalt de radioactivitate.
- Dezafectarea Unităților 1 și 2 (cele două reactoare aflate în exploatare) este estimată la peste 816,5 milioane euro, iar costurile pentru Unitățile 3 și 4 (planificate) la aproape 900 de milioane euro.
- Pe lângă acestea, vor fi necesare și investiții suplimentare pentru celulele de stocare DFDSMA (pentru deșeuri solide cu nivel scăzut și mediu de activitate), estimate la 231-277 milioane euro, în funcție de scenariul final.
Aceste sume depășesc de peste trei ori nivelul fondurilor acumulate în prezent în conturile ANDR, subliniind nevoia stringentă de majorare a contribuțiilor.
