Instanță europeană: Polonia este nevoită să recunoască parteneriatele gay

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a anunțat marți că Polonia a încălcat dreptul la respectarea vieții private. Prin neacordarea recunoașterii legale cuplurilor de același sex, exercitând astfel presiune asupra noului guvern condus de Donald Tusk pentru a modifica rapid legislația.

Zece polonezi au susținut că majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei oferă cuplurilor de același sex dreptul de a se căsători sau de a încheia uniuni civile înregistrate. Aceștia au argumentat că în Polonia, cuplurile de același sex se confruntă cu dezavantaje în domeniul fiscalității, al drepturilor sociale și al dreptului familiei.

Cazul a avut loc în timpul guvernării partidului naționalist Lege și Justiție (PiS). Care a afirmat că extinderea căsătoriei și a adopției la cuplurile gay ar amenința structurile familiale tradiționale și ar fi dăunătoare pentru copii.

Noul premier a declarat în timpul campaniei electorale că partidul său va introduce o prevedere pentru recunoașterea parteneriatelor între persoane de același sex.

România poate fi condamnată dacă nu reglementează recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex

În altă ordine de idei, MAI a informat, în cursul lunii iunie, că persoanele care nu au cetăţenia română, căsătorite pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene cu un cetăţean român de acelaşi sex, pot solicita, dacă este cazul, viză pentru intrarea în România, respectiv drept de şedere pe teritoriul ţării noastre, în condiţiile legii, având ca motiv continuarea vieţii de familie alături de cetăţeanul român, conform prevederilor actului normativ pentru completarea OUG 194/2002.

Proiectul implementează în legislaţia naţională prevederile în domeniu. Cele existente la nivelul Uniunii Europene doar privind libera circulaţie a persoanelor.

„Implementarea acestor prevederi este o condiţie obligatorie pentru România, ca urmare a hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din data de 5 iunie 2018 în cauza C-673/16, iar nerespectarea ei face posibilă declanşarea unei proceduri de infringement care se poate finaliza cu condamnarea României de către instanţa de contencios european. O eventuală condamnare are implicaţii financiare semnificative pentru statul român”, a explicat MAI.

În acest moment, sancţiunile care pot fi propuse în cazul României sunt între 1.830 şi 109.800 euro. Pentru fiecare zi de întârziere. Precum şi o sumă forfetară minimă de 1.708.000 euro.

La realizarea acestui proiect de lege s-au avut în vedere prevederile Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Pronunţată la data de 5 iunie 2018 în cauza C-673/16. Are ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată de către Curtea Constituţională a României. În temeiul articolului 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Și Decizia Curţii Constituţionale a României numărul 534/2018. Care se referă la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 277 alin. (2) şi (4) din Codul civil.