INS: Creștere semnificativă a transportului aerian de pasageri în România în primul trimestru din 2025
SURSA FOTO: Dreamstime - Avion
În primele trei luni ale anului 2025, transportul aerian de pasageri a crescut cu 8,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, cu un număr total de 5.597.400 pasageri. Aeroporturile din București, Cluj-Napoca și Iași au înregistrat cele mai mari volume de călători, iar rutele internaționale spre și din România au avut o dinamică importantă, cu Italia și Regatul Unit ca principale surse de pasageri.
Transportul aerian de pasageri a înregistrat o creștere semnificativă
Transportul aerian de pasageri a înregistrat o creștere semnificativă în primul trimestru al anului 2025, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, numărul total de pasageri transportați a ajuns la 5.597.400, comparativ cu 5.179.700 în aceeași perioadă a anului anterior, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 8%. Această evoluție pozitivă reflectă o cerere mai mare de zboruri, dar și o capacitate mai ridicată a aeroporturilor din România de a gestiona fluxuri de pasageri.
În ceea ce privește distribuția pasagerilor pe aeroporturi, cele mai mari volume au fost gestionate de trei dintre cele mai importante aeroporturi din țară: Henri Coandă din București, Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca și Aeroportul Internațional Iași. Aeroportul Henri Coandă a fost cel mai aglomerat, cu un total de 3.549.100 pasageri îmbarcați și debarcați. Acesta a fost urmat de Aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca, cu 672.900 de pasageri, și Aeroportul Iași, care a procesat 452.400 de pasageri în aceeași perioadă.
Transportul internațional, rol semnificativ
Transportul internațional a continuat să joace un rol semnificativ, cu cele mai mari volume de pasageri provenind de pe zece aeroporturi europene importante. Printre acestea, Londra Luton s-a distins ca principalul aeroport de origine, cu 236.137 pasageri care au debarcat în România, urmat de Milano Bergamo (129.590 pasageri), Istanbul (88.528 pasageri) și Bruxelles Charleroi (81.746 pasageri). Acestea reflectă preferințele călătorilor care aleg România ca destinație, dar și legăturile tot mai strânse dintre România și marile centre urbane europene.
În ceea ce privește destinațiile internaționale, Italia a rămas cea mai căutată destinație, cu 539.547 pasageri îmbarcați, urmată de Regatul Unit (452.839 pasageri) și Germania (337.022 pasageri). Această tendință arată că fluxurile de pasageri între România și aceste țări continuă să fie puternice, fiind determinate în mare parte de conexiunile economice și sociale între aceste state și diaspora românească.
Transportul intern, în creștere și el
Un alt aspect semnificativ este creșterea transportului intern, cu aeroporturile din București, Cluj-Napoca și Timișoara având cele mai mari ponderi în ceea ce privește pasagerii îmbarcați. În total, aceste trei aeroporturi au gestionat aproape 81% din totalul pasagerilor din România, ceea ce subliniază importanța acestora în rețeaua națională de transport aerian.
Potrivit INS, transportul aerian continuă să fie preferat pentru călătoriile pe distanțe lungi, dar este din ce în ce mai des utilizat și pentru rute de distanță medie sau scurtă. România dispune, în prezent, de 17 aeroporturi internaționale, fiecare cu infrastructura necesară pentru a susține creșterea continuă a numărului de pasageri și pentru a răspunde cerințelor pieței interne și internaționale.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





