Până acum, Rusia a reușit să ucidă mii de civili și soldați ucraineni, a transformat în ruine orașe mari și a pus piciorul în estul separatist al Ucrainei.

The Week explică, într-o analiză, de ce armata Rusiei, considerată până mai ieri a doua cea mai puternică din lume, înregistrează eșec după eșec.

Rusia a avut așteptări nerealiste

„Realitatea”, afirmă șefa comunității serviciilor de informații din SUA, Avril Haines, este că „Putin se confruntă cu o nepotrivire între ambițiile sale și capacitățile militare convenționale actuale ale Rusiei”.

Inițial, scopul Rusiei „era să dea Ucrainei o lovitură decisivă care să transforme radical instituțiile politice ale țării”, scrie Zack Beauchamp la Vox.

”Operațiunea militară specială a Rusiei din Ucraina este deja un eșec strategic”, spune și Olga Oliker de la International Crisis Group. „Ceea ce doreau ei era o Ucraină condusă de oameni prietenoși cu Rusia. Acesta nu pare a fi un rezultat plauzibil. În afară de asta, forțele lor s-au dovedit mai puțin capabile decât credea lumea”

Ucraina a profitat de pe urma greșelilor Rusiei

Când Rusia a declanșat invazia, a încercat să pună mâna pe Kiev și alte centre majore, presupunând că va avea parte de o „rezistență ucraineană extrem de slabă. Dar nu a fost cazul”, scrie Beauchamp de la Vox. Ucrainenii au profitat de fiecare slăbiciune a Rusiei, atacând liniile slabe de aprovizionare și împiedicându-i pe ruși în lupte de stradă și în atacuri cu drone, continuă el.

Putin dorea un blitzkrieg, „dar armata rusă nu e făcută pentru astfel de lovituri-fulger, susține Fred Kaplan în Slate.

„Dacă am învățat ceva din acest conflict, este că avantajele teoretice ale Rusiei nu se traduc întotdeauna într-un succes pe câmpul de luptă”, adaugă Beauchamp. „Și există motive să credem că Ucraina ar putea respinge din nou atacul rusesc”, susține el.

Rusia a eșuat și pe câmpul de luptă electronic

„Printre cele mai costisitoare greșeli ale Rusiei a fost iluzia că va putea domina și partea războiului electronic din acest conflict”, scrie David Ignatius în Washington Post. Țelul artei militare a războiului electronic „este atacarea adversarului prin manipularea spectrului electromagnetic – prin bruiaje, interceptare sau modificarea comunicațiilor, radarelor sau a altor semnale”.

Dar „rușii și-au supraestimat capacitățile și le-au subestimat pe cele ale Ucrainei și pe puterea sprijinului militar NATO pentru Kiev”, spune Ignatius.

Operațiunile de război electronic ale Rusiei au fost „uluitoare” când a invadat Ucraina, în 2014, dar Ucraina și-a îmbunătățit capacitățile de atunci. Mai mult, „când echipamentul de comunicații al rușilor s-a stricat, au recurs la telefoanele mobile din rețelele ucrainene, care au dezvăluit nu doar planurile, ci și locațiile lor, permițând atacuri precise”.

Un echilibru schimbător

„În timp ce Rusia devine tot mai slabă, Ucraina devine mai puternică: acum are mai multe tancuri decât la începutul războiului, artilerie mult mai bună și mai multe sisteme de arme”, scrie Max Boot în Post. „Moralul rușilor este la pământ, ofițerii nerespectând ordinele; iar moralul ucrainenilor este uimitor de bun”.

Armata Rusiei are mari probleme

Eșecurile Rusiei se datorează în parte „rezistenței armatei și forțelor civile de apărare ale Ucrainei”, scrie Kaplan în Slate. „Dar asta se datorează și faptului că armata rusă pur și simplu nu este foarte bună”, susține el.

De fapt, Putin se laudă cu înfrângerea naziștilor de către URSS în al Doilea Război Mondial „pentru că istoria Rusiei oferă puține realizări militare comparabile”, explică Sir Lawrence Freedman, decanul savanților britanici în studii de război.

Secolul XX a început cu „înfrângerea umilitoare a Rusiei de către Japonia” și s-a încheiat cu Rusia „umilită de Cecenia secesionistă într-un singur război”, înainte de a-l câștiga pe al doilea doar „prin adoptarea tacticilor brutale”.