Până acum, specialiștii nu au reușit să găsească o conexiune dintre evenimentele stresante colective, precum cutremurele sau uraganele, și schimbarea personalității la oameni. Cu toate acestea, se pare că izolarea socială și pierderile produse de pandemie ar fi avut un impact, a relatat The Guardian.
„Adulții mai tineri au devenit mai morocănoși și mai predispuși la stres, mai puțin cooperanți și mai puțin încrezători”, au relatat experții, conduși de profesoara Angelina Sutin de la Florida State University College of Medicine.
Pandemia de Coronavirus a generat o stare de anxietate la nivel global
Specialiștii au evaluat personalitatea a 7.109 de persoane înscrise în studiul online Understanding America Study. Evaluarea s-a desfășurat înaintea și în timpul pandemiei. Subiecții au participat la câte un test de personalitate care măsoară cinci trăsături – neuroticism, extraversiune, deschidere, agreabilitate și conștiinciozitate.
Participanții aveau vârstele cuprinse între 18 și 109 ani. Aceștia au participat la teste înainte de pandemie, la începutul acesteia și, apoi, în timpul pandemiei, cu o medie de trei teste per participant.
În timpul primei faze a pandemiei (din martie până în decembrie 2020), personalitatea a fost relativ stabilă, cu un mic declin al neuroticismului în comparație cu perioada pre-pandemică, în condițiile în care virusul chiar „oferea un motiv” pentru sentimentele de anxietate, iar oamenii nu dădeau vina pe propria dispoziție.
Declinul neuroticismului a dispărut în a doua jumătate a pandemiei (2021-2022) și a fost înlocuit de scăderi ale extraversiunii, deschiderii, agreabilității și conștiinciozității în comparație cu personalitatea de dinainte de pandemie. Adulții tineri au trecut prin cele mai mari schimbări, în timp ce grupul de adulți mai în vârstă nu a avut schimbări semnificative în trăsături.
Pandemia a avut un efect sporit asupra adulților tineri
Potrivit experților, personalitatea tinde să fie mai maleabilă la adulții mai tineri și este posibil ca pandemia să fi avut, de asemenea, un impact mai puternic asupra acestui grup de vârstă.
„Deși pandemia a fost stresantă pentru toată lumea, ea a perturbat sarcinile adulților tineri, cum ar fi școala și tranziția către muncă, precum și faptul de a fi sociabil și de a dezvolta relații”, a afirmat Sutin. „Este o speculație, deoarece nu am măsurat motivele acestei schimbări, dar este posibil ca această perturbare să fi avut un impact mai mare asupra adulților mai tineri, deoarece aceste sarcini sunt foarte importante pentru acest grup de vârstă”, a mai precizat acesta.
Cercetătorii vor continua să monitorizeze grupurile pentru a putea cerceta dacă schimbările de personalitate sunt temporare sau pe termen lung. Rezultatele vor fi publicate în revista „Plos One”.
