Există şi situaţii în care viaţa socială duce la dezvoltarea acestei afecţiuni.

În plus, este posibil ca o persoană să sufere de burnout și la un loc de muncă care îi place și pe care dorește să îl păstreze, susțin experții, conform FastCompany.

Există cinci faze ale burnout-ului

După pandemie, o tendință din ce în ce mai alarmantă continuă să se extindă, pe măsură ce mai mulți angajați se plâng de epuizare la locul de muncă. Companiile trebuie să înțeleagă acest fenomen, să își evalueze riscurile și să încerce să le reducă și să le controleze pentru a-și proteja oamenii și afacerile. Termenul de epuizare este folosit pentru a descrie sentimentele de suprasolicitare și de epuizare din cauza condițiilor de muncă (a se citi medii de lucru toxice, micromanagement, asumarea mai multor sarcini), dar, lucrurile sunt mult mai complicate.

Organizația Mondială a Sănătății recunoaște burnout-ul ca o formă de stres legat de locul de muncă, care nu a fost gestionată cu succes, deși nu este clasificată drept afecțiune medicală. Există cinci faze clare de burnout pe care indivizii și organizațiile trebuie să le evalueze și apoi să ia măsuri pentru a atenua simptomele care se pot agrava progresiv. Analizarea riscurilor epuizării este importantă în toate companiile, mai ales pentru cele din industriile cu risc ridicat, cum ar fi construcțiile, producția, industria ospitalității și transportul, unde diminuarea  judecății și a capacității luării unor decizii pot fi fatale.

FAZA 1: Luna de miere

Când vă asumați un job nou, este previzibil și oarecum normal să experimentați crize minore de stres. Stresul vine odată cu o mare provocare în carieră, iar majoritatea oamenilor tind să facă față cu bine acestei provocări, pe măsură ce își fixează rolurile.

Liderii companiei trebuie să spună care sunt așteptările clare,  să ofere oportunități de îmbunătățire a competențelor, resurse de sprijin și un nivel de autonomie pentru a-și ajuta angajații să gestioneze riscurile de burnout la acest nivel.

FAZA 2: Debutul stresului

Debutul stresului se poate manifesta în mai multe moduri: ca anxietate nervoasă, irascibilitate, oboseală sau dezorganizare. Angajații trebuie să prioritizeze deciziile strategice, semnificative sau rapide, și să-și acorde o perioadă adecvată de timp pentru a evalua fiecare aspect al muncii.

Respirația meditativă și alte tehnici simple pot reduce stresul pe tot parcursul zilei în această fază. Șefii companiei pot evalua debutul stresului angajaților în cadrul unor întâlniri regulate. Empatia șefilor este cheia pentru atenuarea stresului în acest moment.

FAZA 3: Stresul cronic

Când nivelul de stres crește rapid și mai frecvent, riscurile privind consecințele asupra sănătății mintale și fizice cresc, iar angajații ar putea ajunge într-un punct de cotitură periculos. Rotația angajaților, ciclurile de recrutare mai lungi și sarcinile de lucru care se schimbă de la o zi la alta pot copleși personalul rămas cu prea multe misiuni și decizii pe care trebuie să le ia. Luciditatea și concentrarea de care au nevoie pentru a lua decizii sănătoase sau a executa sarcini în siguranță se diminuează pe măsură ce stresul se transformă în suprasolicitare cognitivă și oboseală cronică.

Înainte ca angajații să ajungă în această fază, șefii companiei trebuie să prioritizeze munca esențială, să perfecționeze domeniul de aplicare a proiectului și să analizeze riscurile la care sunt expuși angajații. Companiile pot aduce îmbunătățiri semnificative prin adoptarea tehnologiei și automatizării. Investiția în platforme digitale, care conectează echipele și automatizează fluxurile de lucru, poate ușura povara stresului cronic. Cei care se confruntă cu stres cronic ar trebui să caute sprijin medical specializat.

FAZA 4: Burnout total

Dacă angajații ajung într-un punct critic de epuizare, pot experimenta simptome precum cinismul și pesimismul în ceea ce privește munca, senzații de incompetență, temeri nejustificate, dorințe puternice de auto-eliberare, de izolare și alte afecțiuni fizice grave. Aceste schimbări puternice de comportament pot crește probabilitatea unor accidente la locul de muncă, dispute și violență sau comportament impulsiv.

În această etapă, angajații pot reprezenta un pericol pentru ei înșiși, dar și pentru alții. Pentru companii, această fază de burnout poate fi atenuată cu o planificare strategică mai bună și resurse de sănătate bine puse la punct.

FAZA 5: Burnout faza severă

Cea mai severă a epuizării are loc atunci când simptomele fizice și emoționale ale unui angajat afectează calitatea vieții. Se manifestă sub formă de tristețe cronică sau depresie gravă, epuizare mentală, eficiență scăzută și, în cazurile mai grave, prin idei suicidare.

Lăsate necontrolate, consecințele burnout-ului pot fi devastatoare atât la nivel individual, cât și la nivel organizațional.