Românii care stau la curte trebuie să respecte mai multe reguli, altfel vor fi sancționați contravențional, așa cum prevede Legea compostului, cea care a intrat în vigoare la începutul anului 2021.

Printre prevederile din Legea compostului se numără și unele referitoare la modul în care se face curățenia de primăvară.

Astfel, oamenii nu au voie să ardă frunzele uscate în propria curte și nici vreascurile sau resturile vegetale. Cei care, totuși, fac acest lucru, riscă amenzi de până la 30.000 de lei.

Legea compostului prevede amenzi ce pot ajunge la 30.000 de lei

Legea compostului, intrată în vigoare în 2021, prevede o amendă minimă de 400 de lei, însă poate ajunge la 800 de lei pentru persoanele fizice.

Pentru persoanele juridice, amenda minimă este de 10.000 de lei, dar poate ajunge până la 20.000 de lei.

Dacă autoritățile responsabile nu respectă legea, atunci ele vor fi sancționate contravențional cu sume între 5.000 și 15.000 de lei.

Amenda de 30.000 de lei se aplică pentru nerespectarea normelor tehnice.

Amenzile vor fi aplicate de către personalul împuternicit din cadrul Gărzii Naționale de Mediu.

Amenzile se aplică atât pentru focurile de pe proprietățile private, cât și pentru cele aflate pe domeniul public

Nu în ultimul rând, legea prevede că amenzile se aplică și pentru focurile aprinse pe proprietăţi private. La fel și pentru cele aflate pe domeniul public.

Ca exemplu, în cursul anului trecut, mai mulți fermieri care nu au respectat legea au primit amenzi în valoare de aproximativ 10.000 de lei.

Ce prevede legea

”

a) compostare – proces de descompunere controlată a materialelor biodegradabile, predominant aerob care permite generarea de temperaturi adecvate dezvoltării bacteriilor termofile ca rezultat al producerii de căldură în procesul biologic;

b) compost – material solid, igienizat și stabilizat obținut printr-un tratament biologic aerob;

c) digestia anaerobă – proces de descompunere controlată a deșeurilor biodegradabile predominant anaerob;

d) instalație/stație de compostare – spațiu bine determinat, identificabil din punct de vedere teritorial, administrativ și juridic, organizat și dotat din punct de vedere tehnic în care sunt depozitate și tratate deșeurile biodegradabile prin operația și/sau tehnologia compostării;

e) tratarea biologică în cazul compostării – reciclarea în cazul în care compostul este utilizat pentru îmbogățirea terenurilor agricole sau pentru producerea de substraturi de cultură, conform Comisiei Europene CARTE VERDE privind gestionarea deșeurilor biologice în Uniunea Europeană, 03.12.2008, COM (2008) 811;

f) tratarea mecanobiologică – tratarea deșeurilor municipale colectate în amestec, utilizând operații de tratare mecanică de separare, sortare, mărunțire, omogenizare, uscare și operații de tratare biologică prin procedee aerobe și/sau anaerobe;

g) biodeșeuri – deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante, comerțul cu ridicata, de la firme de catering și magazinele de vânzare cu amănuntul, deșeuri similare provenite din unitățile de prelucrare a produselor alimentare;

h) deșeuri biodegradabile – deșeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deșeurile alimentare ori de grădină, hârtia și cartonul;

i) digestat – material lichid sau semisolid igienizat și stabilizat printr-un tratament biologic anaerob;

j) deșeuri nepericuloase – deșeurile care nu prezintă una sau mai multe dintre proprietățile periculoase enumerate în prevederile Regulamentului (UE) 1.357/2014 al Comisiei din 18 decembrie 2014 de înlocuire a anexei III la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și al Consiliului privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive;

k) instalație de digestie anaerobă – instalație în care au loc procese de tratare în lipsa aerului (anaerob), care servesc la producerea biogazului din materie organică (biomasa);

l) cele mai bune tehnici disponibile, denumite BAT – stadiul de dezvoltare cel mai eficient și avansat înregistrat în dezvoltarea unei activități și a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică a tehnicilor specifice de a constitui referința pentru stabilirea valorilor-limită de emisie și a altor condiții de autorizare, în scopul prevenirii poluării, iar, în cazul în care nu este posibil, pentru a reduce, în ansamblu, emisiile și impactul asupra mediului în întregul său;

m) document de referință BAT, denumit BREF – un document rezultat în urma schimbului de informații organizat de Comisia Europeană, elaborat pentru anumite activități, care descrie, în special, tehnicile aplicate, nivelurile actuale ale emisiilor și consumului, tehnicile luate în considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile, precum și concluziile BAT și orice tehnici emergente, acordând o atenție specială criteriilor prevăzute în anexa 3 din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările ulterioare”.