Desigur, cresterile efective de tarife la utilitati si de accize au contribuit mult mai mult la inflatie….
Celor mai multi economisti si analisti, prognoza de crestere de preturi de 7,5% pentru acest an li se pare o gluma. In primul rand pentru ca, in mod traditional, lunile de toamna si iarna inseamna inflatie mai mare. Anul acesta a fost special, tocmai din cauza scumpirii energiei si utilitatilor de la
1 iulie, ceea ce a facut ca, pana la 1 august, inflatia sa creasca deja cu 5,1% fata de sfarsitul anului trecut, adica o medie de 0,7% pe luna. Greu de crezut, astfel, ca este posibila o rata lunara medie de crestere a preturilor de numai 0,45%, ritm necesar pentru limitarea la nivelul de 7,5% in decembrie.

In primul rand, pretul energiei termice, ajustat cu 20% in aceasta vara, nu si-a produs inca efectele, din moment ce statistica il va lua in calcul la noua sa valoare de abia la mijlocul toamnei. In al doilea rand, din cauza inundatiilor care au afectat inclusiv mii de hectare de teren agricol, produsele alimentare se vor scumpi, cel mai probabil, tot candva in toamna. Felul in care va fluctua cotatia internationala pentru petrol reprezinta un alt mare semn de intrebare, nu numai pentru posesorii de masini, dar si pentru rata inflatiei, avand in vedere ca benzina influenteaza aproape toate preturile care intra in calculul acestei rate. Apoi, luna octombrie va insemna alte majorari de tarife la utilitati, lucru pe care Guvernul s-a angajat sa il faca din motive inca neexplicate publicului. Aceleasi promisiuni guvernamentale majoreaza, tot din toamna, salariile functionarilor publici cu 6%, bani care, cel mai probabil, vor mari consumul – adica un alt potential stimul pentru inflatie.

Pentru BNR, care are ca principala tinta stabilitatea preturilor, dar si pentru populatia obsedata de inflatie, vestile nu sunt deloc bune. Este foarte posibil ca optimismul guvernatorului Mugur Isarescu sa se explice prin aceea ca tinta de inflatie a Bancii (maximum 8,5%) trebuie sa fie credibila pentru a putea fi atinsa. Tot ceea ce ar putea sa tempereze, insa, sunt asteptarile inflationiste, nu si cresterile reale care sunt asteptate in toamna.


Poate ca daca vorbim despre o inflatie de 7,5% si nu de una de 9%, de exemplu, nu ni se vor mai parea ridicole dobanzile de 8,5% sau chiar 7% la depozite, iar oamenii nu isi vor da seama ca, de fapt, in loc sa economiseasca, contribuie din propriile buzunare la bunastarea bancilor romanesti.