Majorarea exporturilor cu 14% in 2002 are la baza si conjunctura favorabila de pe pietele financiare internationale. In timp ce valoarea exporturilor este exprimata in dolari SUA, aproximativ 70% din totalul acestora au avut ca destinatie tarile Uniunii Europene, contractele fiind incheiate in euro. Eliminand influenta deprecierii dolarului, cresterea pentru anul 2002 ar fi fost de numai 9%. „O buna parte din cresterea exporturilor de anul trecut este de natura statistica si se datoreaza aprecierii monedei europene in raport cu dolarul american. O eventuala apreciere a dolarului in cursul acestui an va determina o scadere a valorii exportului. De aceasta evolutie va depinde si variatia exporturilor comparativ cu anul precedent”, afirma Mihai Ionescu, director general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania. De asemenea, o apreciere a dolarului SUA ar scumpi si mai mult importurile energetice si ar mari deficitul comercial. Structura calitativa a exporturilor nu se va modifica sensibil. „Stimulente concretizate prin acordarea de prime de export pot creste cota produselor cu o valoare adaugata mai mare. Noi speram la incasari valutare majorate din vanzarile realizate de industria IT, in special de software si de echipamente complexe. Privatizarea societatilor care produc echipamente si utilaje cu un grad tehnologic ridicat trebuie sa se regaseasca si in cresterea livrarilor pe pietele externe”, adauga directorul ANEIR.

Recastigarea pietelor externe ramane un deziderat

In opinia analistului economic Aurelian Dochia, sansele Romaniei privind cresterea volumului exporturilor in tarile UE tin mai putin de redresarea economica a zonei euro si mai mult de exploatarea oportunitatilor oferite de nisele de piata. „Societatile romanesti pot acoperi nise de piata in detrimentul altor producatori din interiorul UE, care au costuri de productie mai mari”, considera Aurelian Dochia. Iar acest segment poate fi acoperit si de produse cu valoare adaugata mai mare: masini si echipamente electrice, mecanica fina etc. Astfel, dinamica exporturilor va fi buna, chiar si in conditiile in care economia Germaniei, locomotiva UE, nu are perspective de crestere in acest an. Estimarile Ministerului Prognozei si Dezvoltarii prevad o crestere a exporturilor de bunuri cu 10% in 2003, comparativ cu 2002. Prognoza guvernamentala prevede cea mai mare crestere la nivel de ramura pentru industria constructiilor de masini, cotata cu un plus de 400 milioane de dolari la capitolul incasari. Aceasta ramura va fi urmata de industria usoara care va livra pe pietele externe cu 12,8% mai mult decat anul trecut. si in acest an confectiile, tricotajele si industria pielariei vor detine primul loc in clasamentul exporturilor, productia in sistem lohn fiind motorul cresterii acestui sector. Majorarea ponderii produselor cu grad ridicat de prelucrare va fi limitata. Anul trecut, materiile prime si cu un grad redus de prelucrare au insumat 60% din totalul livrarilor si numai 40% au fost cele cu un grad mai ridicat de prelucrare. „La produsele prelucrate este inclusa si cheresteaua, de exemplu, ceea ce mareste artificial aceasta categorie”, subliniaza Mihai Ionescu. Deocamdata, aportul investitorilor straini la cresterea calitativa a exporturilor nu este resimtita. Societatile cu capital strain, orientate in general spre export, prefera utilizarea fortei de munca ieftine, produsele finite avand o valoare adaugata redusa. In aceasta faza de dezvoltare, investitiile straine contribuie mai mult la cresterea deficitului balantei comerciale, importurile fiind mai mari decat importurile. Importurile constau in bunuri de capital, reprezentate de masini si utilaje de tehnologie inalta, productia caracterizandu-se prin valoarea mare a fortei de munca inglobate in produsele finite. In plus, societatile preluate de companiile straine renunta la subcontractorii locali, preferand legaturile cu partenerii lor traditionali. Aceasta se vede foarte bine dupa preluarea Daciei de catre Renault, care a inlocuit mai multi furnizori autohtoni ce nu puteau asigura calitatea ceruta. Din momentul preluarii, exportul de Dacii nu a crescut, un model competitiv pentru pietele externe urmand a fi fabricat in 2004. Recastigarea pietelor externe pierdute in ultimii ani ramane un deziderat care nu a fost deocamdata indeplinit. Totusi, pentru acest an se prevede o crestere a exporturilor pe marea piata a Rusiei. „Rusia are un mare potential, dar riscurile de neplata, de asigurare a marfurilor pe aceasta relatie au diminuat drastic exporturile romanesti, cu toate ca exista interes real din partea partenerilor rusi. Dar si acolo a avut loc o asezare a pietei, iar implicarea companiilor rusesti in privatizarile din Romania va conduce la cresterea schimburilor comerciale bilaterale”, subliniaza Aurel Dochia. si directorul ANEIR este optimist in privinta relatiilor comerciale ale Romaniei. „Exporturile vor creste cu siguranta si vor fi intensificate unele relatii comerciale traditionale cu piete mari, precum Rusia si China. Insa nu ma astept la o scadere a deficitului comercial, care pana la sfarsitul anului se va situa tot in jurul valorii a patru miliarde de dolari”, incheie Mihai Ionescu.

Prognoze 2003

· Exporturile de bunuri vor creste cu 10%.
· Importurile se vor majora cu 8,4%.
· Structura exporturilor si importurilor nu se va modifica semnificativ in 2003, comparativ cu 2002.
· Aportul industriei usoare va creste cu 12,8%, iar al constructiilor de masini, cu 14%.
· Deficitul balantei de plati va fi cuprins intre 3,5 si 4 miliarde USD.
· Primele de export vor insuma 2000 miliarde lei in 2003.
· Extinderea relatiilor comerciale se va face pe piete cu potential mare: Rusia si China.
· Dinamica exporturilor romanesti nu este dependenta de reluarea cresterii economice in Uniunea Europeana.
· Specializarea companiilor romanesti in efectuarea de operatiuni de comert exterior creste sansele de penetrare a pietelor externe.