Industria și construcțiile, cele mai vulnerabile sectoare

Industria și construcțiile, cele mai vulnerabile sectoare
Publicat de Valentin Vioreanu la 10 aprilie 2017, 00:14

Tabloul insolvențelor din primele două luni ale anului indică vulnerabilități în sectorul industrial și în cel de construcții, ambele domenii fiind foarte importante pentru evoluția economiei în 2017.

Numărul companiilor care au intrat în insolvență în primele două luni ale anului se ridică la 1.165, cu 19,7% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). De asemenea, 2.467 de firme și-au suspendat activitatea, cifră în scădere cu 43% față de primele două luni ale anului trecut, iar 3.672 de societăți au fost dizolvate, număr în scădere cu 44,3%.

Datele ONRC arată că firmele din comerțul cu ridicata și amănuntul au consemnat cele mai multe insolvențe, respectiv 348 din total, dar nu acest sector de activitate este considerat cel mai vulnerabil în acest an, ci industria și construcțiile. Asta din cauză că firmele active în aceste sectoare au însumat 54% dintre insolvențele înregistrate, iar ponderea în totalul activelor imobilizate este de 15%. 

Conform unui raport al specialiștilor în Analiză și Prognoză de la Casa de Insolvență Transilvania (CITR), în primele două luni au fost consemnate 120 de cereri de insolvență de la companii cu active de peste un milion de euro.

Aceste companii au 20.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de peste 1,5 miliarde de euro, iar majoritatea dintre ele activează în industrie. „Starea acestui sector e puternic influenţată de piaţa producătorilor de energie alternativă, care în continuare este în dificultate. Gradul ei de vulnerabilitate e strâns legat de reglementările legislative şi de cotele de acordare a certificatelor verzi“, declară Andreea Cionca-Anghelof, asociat coordonator CITR. 

Sectorul industrial a avut și anul trecut o pondere importantă în cadrul insol­vențelor. Dintr-un total de 8.371 de societăți intrate în procedură de reorganizare, 205 au fost societăți de impact, adică active de cel puțin un milion de euro, acestea având o cifră de afaceri cumulată de 2,2 miliarde euro și aproximativ 30.000 de angajați. 

Barometrul industrial revine pe plus

Evoluția industriei este foarte importantă pentru economia României din acest an. Dacă se reușește o evoluție pozitivă a acesteia, atunci efectele negative ale creșterii economice bazate pe consum sunt contracarate. Și cum investițiile publice sunt în scădere și în 2017, toți ochii sunt ațintiți pe sectorul privat. Barometrul Industrial, realizat lunar de IRSOP și SNSPA Facultatea de Management, vine cu o veste bună: industria și-a revenit în februarie, după patru luni de declin. Barometrul Industrial arată că stocurile au rămas în zona de contracție (sub 50 de puncte), dar comenzile noi au crescut ușor, la fel ca numărul angajaților chiar dacă procentul companiilor care au făcut angajări este egal cu procentul celor care au făcut concedieri. Raportul mai arată că au crescut și comenzile pentru export, până la cel mai înalt nivel din ultimele patru luni, iar importurile de materii prime au revenit pe creștere, odată cu majorarea cererii.

 

„În concluzie, industria pare că și-a revenit în februarie, înregistrând creșteri la 60% din indicatorii măsurați de Barometru. Dar, deocamdată, nici intensitatea, nici direcțiile schimbării din februarie nu sugerează o creștere durabilă”, se arată în raport. Ceea ce înseamnă că semnalele de alarmă trase de CITR rămân valabile. 

Riscuri în construcții

Studiul CITR atenționează că există riscuri și în sectorul construcțiilor, ale căror cereri de insolvențe din primele două luni cumulează 15% din activele imobilizate totale, 38% din cifra de afaceri și 15% din numărul angajaților. Probleme există și în sectorul bancar, unde băncile puternice vor continua consolidarea, în principal prin fuziuni și achiziții, însă băncile care nu pot apela la astfel de soluții și nici nu pot susține continuarea activității vor ajunge la transferul activelor viabile și falimentul părții reziduale. 

Nici sectorul companiilor de stat nu se simte foarte bine, în condițiile în care programul de eficientizare și reantabilizare prin angajarea de manageri din sectorul privat, proiect stabilit cu FMI în 2011 și pornit în 2012. Conform studiului CITR, eșecul acestui tip de administrare și creștere a datoriilor companiilor fac ca insolvența societăților de stat să fie mai degrabă o stare de fapt, nu o opțiune, fapt vizibil în insolvențele de anul trecut ale CET Govora, RADET și ELCEN. 

Anul trecut principalele cauze ale in­solvențelor au fost defi­ciențele de management, în principal cele referitoare la măsurile de restructurare, dar și dependența de un număr restrâns de clienți sau de contractele cu instituții bugetare. 

Informații articol
Etichete:
Publicat în: Economie
Despre autor
Valentin Vioreanu

M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.