Toți au început în București și s-au extins, apoi, în cele mai cunoscute orașe din țară. Rapid, poate chiar ușor agresiv, investitorii în industria de fast food  au pus demult România pe harta celor mai atractive puncte de business din Europa.

Și, ca să nu rămână în urmă, pe modelul restaurantelor tradiționale, aceștia au început să renunțe la unele produse „congelate“ și să le înlocuiască cu altele „mai proaspete“. Ca un fel de „adaptare“ la comportamentul consumatorului, o „necesitate“ dictată de piață. Sau, altfel spus, aceasta este una dintre direcțiile de dezvoltare pentru 2015.

„Piața de fast food este, mai nou, atentă la particularitățile locale. Meniurile se schimbă și împrumută din specificul local. Cele mai multe fast food-uri se pliază pe gusturile și tradițiile locale“, face o scurtă trecere în revistă Adrian Mitroi, analist financiar și profesor universitar la Academia de Studii Economice. Altfel nici nu ar fi ajuns să acopere astăzi aproape jumătate din industria românească a restaurantelor, estimată la peste 6,5 miliarde de lei.

Derulând, acum aproape 20 de ani, când McDonald’s a deschis primul restaurant, și comparând cu traficul pe care îl înregistrează în prezent un astfel de restaurant, diferențele sunt colosale. „În 1996, aveam, probabil, cam 20.000 de clienți pe zi. Azi avem peste 150.000“, spune Daniel Boaje, director general McDonald’s România, referindu-se la clienții care trec pragul restaurantelor pe care le conduce. În acest context, planul șefului de la McDonald’s România este unul de „expansiune continuă“, cu focus pe McCafe, care va ajunge anul acesta la 20 de unități.

Piață cu potențial

„Vrem să devenim un jucător important pe piața de cafenele. Este loc pentru dezvoltare și vom continua să deschidem și alte restaurante. Atâtea câte putem. Suntem a doua cea mai importantă țară ca număr de consumatori din regiune, după Polonia. Polonia are o traiectorie spectaculoasă, România încă încearcă să se plaseze pe traiectorie“, detaliază Boaje.

În altă ordine de idei, ca răspuns la știrea apărută într-un cotidian de business, în urmă cu câteva săptămâni, potrivit căreia McDonald’s România ar fi fost vândută unui om de afaceri din Rusia, acesta a spus că nu există nicio discuție cu vreun investitor pentru vânzarea companiei. „Este o speculație. Nu există nicio discuție în curs cu vreun investitor, cu atât mai puțin să vorbim de o naționalitate. Nu am înțeles de unde a plecat această informație“, subliniază Daniel Boaje. Acesta mai spune că dezvoltarea prin franciză este o prioritate pentru România, la fel cum este o prioritate la nivel mondial. „Noi avem doar 10% restaurante francizate în momentul ăsta și toate sunt în afara Capitalei“, adaugă el. Cu o precizare: la nivel mondial, 80% din restaurantele deschise sunt francize. Și mai există și țări unde McDonald’s se dezvoltă cu un singur francizor.

Totul la pachet

Oricum ar fi, indiferent de numele pe care îl poartă un restaurant, Adrian Mitroi crede că avantajul major este că oferă cafea, răcoritoare, apă și dulciuri – ca produse secundare celor principale, iar acestea răspund de un procentaj important al vânzărilor. „Brandurile noi vor avea loc pe piață prin focus pe diferențiere și mai puțin pe preț. Cum consumatorii nu prea știu ce consumă – prin certitudinea oferită de brand – și ce ingrediente sunt incorporate în aliment, cel mai mult contează aspectul, igiena și cantitatea. Dacă acestea vin la un preț rezonabil, atunci rețeta este una de succes“, explică analistul financiar.

Dar, până la intrarea de nume noi în piață, în timp ce șeful McDonald’s spune că investește continuu, peste tot în țară, concurența – KFC, Subway, Springtime sau Nordsee – speră să-l ajungă din urmă. Matematic, numărând fiecare restaurant, KFC este cel mai aproape, cu 54 de unități, în București și marile orașe, urmat de Subway (24), Springtime (23) și, la distanță de mare, de Nordsee (4).

„În 2015, am extins lanțul de restaurante KFC. Pentru o unitate, investiția medie este de 350.000 euro. Cred că industria românească de fast food este deja dezvoltată, cu jucători puternici. Însă, cu toate acestea, o diversificare a ofertei ar fi în folosul clienților“, spune Monica Eftimie, Chief Marketing Officer KFC, Pi­zza Hut Delivery și Paul România. Lanţul de restaurante KFC este operat, astăzi, în sistem de master franciză, licenţa pentru România fiind acordată în 1997 companiei US Food Network. De asemenea, fiecare restaurant al Subway, are în spate un francizat, acest model de busi­ness fiind aplicat la nivel internațional. Astăzi, reprezentanții companiei vor să încheie parteneriate pentru extinderea brandului în franciză, la nivel local. Dar industria românească a restaurantelor de tip fast food nu a fost la fel de „primitoare“ pentru toate companiile, unul dintre cela mai cunoscute exemple fiind gigantul Burger King, care a deschis prima unitate în 2008.

La doar câțiva ani, acesta a decis să se retragă, pentru a anunța, la finalul anului trecut, că „vrea să revină în forță în România“ și să deschidă mai multe restaurante. Mai departe, spus diferit, dar la fel de repede ca și fast food, afacerile restaurantelor cu servire rapidă din țară vor continua să se dezvolte și să se axeze pe un nou segment: cel a drive-thru-urilor. Cel puțin așa arată planurile marilor jucători.

 

Industria românească de fast food este deja dezvoltată, cu jucători puternici. Însă, cu toate acestea, credem că o diversificare a ofertei ar fi în folosul clienților.
Monica Eftimie, Chief Marketing Officer KFC

Te-ar putea interesa și: