Condițiile în care a fost contractat împrumutul, pe două segmente lungi de maturitate, cu suprasubscriere de aproape două ori, la cele mai mici marje peste cotațiile de referintă mid-swap pentru maturitătile emise și cu investitori din peste 28 de țări, dovedesc că încrederea investitorilor în economia românească este la cote înalte. Dar încrederea se fundamentează pe o multitudine de factori macroeconomici. Care sunt aceștia?

În primul rând, creșterea economică, chiar dacă este bazată pe consum, este sustenabilă și se analizează din punctul de vedere al structurii, al dinamicii componentelor și al output-gap-ului. România este din ce în ce mai integrată în UE, legăturile comerciale și investiționale sunt din ce în ce mai mari (80% din fluxurile de ISD și cele comerciale sunt cu UE), ciclurile de afaceri sunt din ce în ce mai corelate, iar gradul de similaritate structurală este din ce în ce mai mare. Modelul european, la care ne raportăm și care este considerat că având un grad bun de sustenabilitate, presupune o structură în care consumul are o pondere medie de 77%, iar formarea brută de capital fix (FBCF) este de aproximativ 20%. În România, consumul are o pondere de aproximativ 77% (că în Polonia) și plasează țara noastră pe locul 14 în UE iar FBCF are o pondere de aproximativ 22% și plasează România pe locul 7 în UE. Deci, toate creșterile economice din UE sunt bazate pe consum, România se află în prima parte a clasamentului UE iar modelul de creștere economică este din ce în ce mai similar cu cel european.

Din punctul de vedere al dinamicii, consumul a început să crească începând cu anul 2014, odată cu înregistrarea unei creșteri economice semnificative. În perioada 2014-2017, creșterea anuală a consumului s-a situat între 4,7% și 9,2%, iar ritmul de creștere a înregistrat de la un an la altul salturi de maximum 1,7 pp, adică a fost una progresivă, sustenabilă, fără să înregistreze o volatilitate mare sau derapaje semnificative. FBCF în perioadă 2014-2018 are, de asemenea, o evoluție în limită sustenabilității, cu ritmuri anuale de creștere cuprinse între 3,2% și 7,9% (cu excepția anului 2016). În 2018, trebuie îmbunătățită calitatea investițiilor iar contribuția lor trebuie să fie semnificativă.

Din punctul de vedere al output gap-ului, conform estimărilor Comisiei Europene, valorile pentru România sunt în limite sustenabile, înregistrând valorile de 0,7% în 2017 și 1,1% în 2018, asemănătoare cu cele ale Cehiei și Poloniei.

 

În al doilea rând, toți indicatorii macroeconomici se află în limitele de sustenabilitate calculate pentru economia românească. În 2017, ponderea datoriei publice în PIB (36,4%) s-a situat la minimul ultimilor 6 ani, fiind la aproape jumătate față de media europeană și cu mult sub limită maximă de sustenabilitate pentru România (45%). Deficitul bugetar se află sub limită de 3% iar deficitul de cont curent, deși a crescut până la aproape 3% din PIB, este în totalitate finanțat și se află sub limită de sustenabilitate pentru România (4%). Rata șomajului este la un minim istoric de 4,6% fiind la aproape jumătate față de media europeană.

În al treilea rând, valorile CDS-urilor se află la cote foarte reduse, în 2017 fiind sub cele ale țărilor din regiune. Acestea sunt doar câteva aspecte macroeconomice urmărite de investitori în fundamentarea deciziei de plasare a capitalurilor. 

 

Articol realizat de Dan Armeanu, profesor de economie

Acest articol a fost publicat în numărul 7 al revistei Capital, diponibil la chioşcuri în săptămâna 19-25 februarie 2018

 


Te-ar putea interesa și: