Este vorba de Carpathian Gold, prin subsidiara Samax România, care în august 2005 a primit licență de explorare după ce a participat la concursul public de ofertă realize în primăvara acelui an de ANRM. Licența de explorare a fost valabilă până în august 2012, potrivit datelor Agenției, iar înainte cu câteva săptămâni de la termenul de expirare concesionarul, adică Samax România a depus documentația pentru trecerea la exploatare.

Conform legislației românești, dacă o companie primește licență de explorare și în urma prospecțiunilor descoperă un potențial zăcământ este îndreptățită să ceară licență de exploatare. Iar statul prin instituțiile sale este obligată să analizeze și să acorde licența. Așa s-a întâmplat și în acest caz, ne-au precizat experți din sectorul minier. Astfel, pe data de 26 mai 2015, după aproape trei ani de la depunerea solicitării, ANRM a emis licența de exploatare companiei Samax România pentru perimetrul Rovina din județul Hunedoara.

Potrivit reprezentanților Agenției, redevența minieră, la data semnării licenței de exploatare, este de 5% din valoarea producției miniere pentru cupru și 6% din valoarea producției miniere pentru aur.

Când intră în vigoare licența

Anunțul referitor la obținerea licenței a fost făcut chiar de către compania canadiană Carpathian Gold, printr-un comunicat remis la bursa de la Toronto, acolo unde era listată la finele lunii mai. ANRM a comunicat acordarea licenței abia la începutul lunii iunie, după ce mai  multe ONG-uri au atras atenția asupra unui nou caz Roșia Montană. Trebuie precizat însă că acordarea licenţei reprezintă primul şi cel mai important pas în procesul de licenţiere. Potrivit legislaţiei în vigoare, licenţa va intra în vigoare după evaluarea finală de către mai multe departamente guvernamentale şi după publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern emise în acest sens.

“După cum decurg lucrurile în zona politică și toate scandalurile din ultima vreme va dura între 3 și 5 luni până HG va primi toate avizele de la ministerele implicate”, ne-a declarat un specialist din Ministerul Economiei. Potrivit sursei citate, proiectul Hotărârii de Guvern va trebui să primească aviz din partea Ministerului Economiei, Ministerului Mediului, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției. Ulterior proiectul va fi trimis în ședința de Guvern pentru a fi aprobat.

ANRM: “Exploatarea de la Rovina nu presupune utilizarea de cianuri”

Reprezentanții Agenției Naționale de Resurse Minerale susțin că “recuperarea cuprului și a aurului din perimetrul Rovina se va realiza exclusiv prin procedeul de preparare prin flotare, care nu presupune utilizare de cianuri“.

“La Rovina este o altă tipologie de minereu față de cele aflate la Roșia Montană sau Certej. Carpathian Gold va obține prin procedeul de flotare un concentrat în care aurul este secundar, principalul element din aliaj va fi cuprul”, ne-a explicat un alt specialist din industria minieră. Potrivit acestuia, canadienii de la Carpathian vor obține un aliaj cupru-aur pe care, cel mai probabil, îl vor vinde către un combinat metalurgic.

Cât aur se află la Rovina

 În urmă cu aproximativ doi ani, după ce Samax România a realizat mai multe studii, prefectul de Hunedoara Sorin Vasilescu anunța, într-o conferință de presă, că vor fi deschise trei exploatări de aur și cupru la Rovina pe raza a trei commune: Crişcior, Bucureşci şi Buceş. Prefectul anunța atunci că investiția companiei canadiene va fi de peste 800 de milioane de dolari și va fi realizată pe parcursul a 20 de ani.

"Nu este vorba despre o fostă exploatare, ci despre una nouă. Zăcământul de la Rovina conţine cantităţi importante de aur şi cupru, 120 de tone de aur şi 100.000 de tone de cupru. Canadienii de la Samax, o firmă românească cu capital canadian, au făcut prospecţiunile necesare şi au găsit cantităţi importante de aur şi cupru, dânşii dorind exploatarea acestor zăcaminte”, spunea atunci prefectul Sorin Vasilescu.

Potrivit acestuia, metoda de exploatare va fi prin flotaţie, fără să se folosescă cianuri, şi va rezulta un aliaj de cupru cu aur, fiind vorba despre "două mine de suprafaţă în regim de carieră şi una de subteran, prin mijloace moderne care presupun prăbuşirea minereului şi extragerea lui în totalitate prin metode care nu s-au folosit până acum în România".

Cine sapă după aur în România

La ora actuală, conform datelor prezentate pe site-ul ANRM, sunt emise trei licențe de exploatare a aurului în România. Cea mai recentă a fost acordată canadienilor de la Carpathian, care acum caută finanțare pentru derularea proiectului. Compania a anunțat vineri, 6 iunie, că a solicitat delistarea voluntară a acțiunilor de la Bursa din Toronto "(SX), și a aplicat pentru a lista acțiunile pe Canadian Securities Exchange (CSE). Carpathian Gold este o companie de explorare şi producţie ale cărei principale activităţi sunt producţia de aur de la exploatarea Riacho dos Machados Gold din Brazilia, la care este singurul proprietar. În plus, compania se concentrează pe planurile de explorare şi dezvoltare de la proiectul Rovina, unde este singurul proprietar, se menționează în comunicatul prin care compania intenționează să se listeze pe noua platformă de tranzacționare, în speranța obținerii fondurilor necesare demarării investiției din România. "Rovina ar putea deveni astfel cea mai mare exploatare din România, dimensiunea celor două cariere – cu diametre de 500 şi 600 de metri şi adâncimi între 300 şi 400 de metri, depăşind chiar şi proiectul Roşia Montană”, susțin reprezentanții ONG-ului Mining Watch.

O altă licență de exploatare este deținută de Deva Gold SA, care urmează să deruleze la Certej un amplu proiect de exploatare a aurului. Deva Gold este deținută tot de o companie canadiană, și anume Eldorado Gold. Compania a anunțat anii trecuți că vrea să investească la Certej circa 270 de milioane de dolari şi să extragă în medie, anual, începând din 2015, peste 4 tone de aur şi 20,5 tone de argint.

Recent, Eldorada a anunțat că a finalizat studiul tehnic în ceea ce privește exploatarea de la Certej, de unde speră să extragă aur şi argint de circa 3 mld. dolari în următorii 17 ani.  Eldorado Gold este o companie de explorare, dezvoltare şi producţie a aurului, cu activităţi în Turcia, China, Grecia, Brazilia şi România.

Cel mai cunoscut proiect pentru opinia publică rămâne cel de la Roșia Montană, proiect derulat de compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). În urmă cu un an, Camera Deputaților a respins proiectul. Investitorul Canadian Gabriel Resources care deține pachetul majoritar al RMGC a cerut la începutul acestui an, într-o scrisoare adresată autorităților române, un dialog deschis și reluarea negocierii pentru obținerea avizului de mediu.  Investiţia necesară pentru a realiza proiectul minier de la Roşia Montană este de aproximativ 2 miliarde de dolari. Din aceştia, peste 500 de milioane de dolari au fost deja investiţi susțin reprezentanții companiei. Investitorii canadieni au tras un semnal de alarmă anul trecut și au precizat că în cazul în care nu se va ajunge la o înțelegere cu autoritățile române se vor adresa Curții de Arbitraj.

RMGC care deține licență de exploatare a aurului și argintului pentru perimetrul din Roșia Montană a anunţat, în repetate rânduri, că intenţionează să dezvolte cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.

În urmă cu doi ani, Ion Blănculescu, analist și consilier al premierului, declara într-o conferință că exploatarea aurului de la Roşia Montană ar putea conduce la deschiderea altor mine iar în acest fel activitatea extractivă va reveni. „Exploatarea aurului de către România este un subiect de care se feresc foarte mulţi să discute având în vedere severitatea anumitor ONG-uri care acţionează doar atunci când e vorba despre critică literară, nu când e vorba despre fapte. Din punctul meu de vedere, acest proiect de la Roşia Montană ar putea să genereze, ca pionier în industria extractivă a metalelor rare, un declanşator pentru alte deschideri de mine, astfel încât această activitate extractivă în România să revină şi să confere economiei o creştere mult aşteptată”, a afirmat Blănculescu, în cadrul conferinței.

Investitorul susține că vor fi create 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcţie a minei, 800 de locuri de muncă directe în timpul exploatării şi 3.600 de locuri de muncă în total (directe, indirecte și induse) pe întreaga perioadă a operării. Potrivit calculelor, pe perioada de construcție a minei se va investi aproximativ un milion de dolari pe zi.

 

Bogăţiile ascunse în subsolurile României

Avem o ţară bogată în resurse minerale, dar sectorul minier a apus în ultimii 25 de ani. Cu excepţia cărbunelui, industria minieră din România arată ca după un cutremur. Totuşi, substanţele minerale răspândite pe întreg teritoriul ţării, evaluate de specialişti la aproape 7 miliarde de dolari, încep să atragă interesul investitorilor străini

În prezent, există licenţe de exploatare pentru 79 de substanţe minerale, de la ape minerale, calcar sau granit până la cupru, huilă, sare sau aur. În total, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) avea emise în 2013 aproape 2.000 de licenţe şi permise pentru explorarea şi exploatarea resurselor ţării. Dintre acestea aproximativ 700 sunt doar licenţe de exploatare.

Scădere drastică a producţiei

Conform datelor statistice, înainte de 1989 producţia anuală de mineruri neenergetice depăşea 20 de milioane de tone, ca la numai opt ani după revoluţie producţia să scadă la jumătate. Ceea ce a urmat arată adevăratul dezinteres al clasei politice: în 2007, anul aderării României la UE producţia a ajuns la doar 50.000 de tone de minereu metalifer. Şi la cărbune s-a înregistrat scăderi semnificative, însă mare parte din energia electrică produsă în România se bazează încă pe această resursă. Când vine vorba de resurse, în ultima strategie a industriei miniere pentru perioada 2012-2035 se menţionează că resursele de lignit (circa 3.300 mil. tone) şi huilă (peste 600 mil. tone) ne ajung pentru câteva sute de ani, mai exact aproape 500 la lignit şi aproape 100 de ani la huilă, în situaţia în care, în 2011, producţia de lignit a fost de aproape 33,3 mil. tone, iar la huilă – de 2,12 mil. tone. Însă puterea calorifică scăzută şi lipsa unor tehnologii moderne pun în pericol exploatarea celor două resurse importante ale României.

 În cazul minereurilor polimetalice, termenele de epuizare sunt relativ îndelungate. Aceste minereuri sunt dispersate în 145 de zăcăminte, cu 28 mil. tone rezerve posibil de exploatat, 25 de perimetre având licenţe de exploatare, dar sunt în prezent închise sau în procedură de închidere. În subsolurile României se mai regăsesc 760 de milioane de tone de minereuri auro-argentifere, conform estimărilor specialiştilor. Atât la minereurile polimetalice, cât şi la cele auro-argentifere, în ultimii 5 ani producţia a fost zero.

Tabel

Ce resurse sunt în subsolul României

Substanţă                 Resursă minerală (mil. tone)      
Lignit                                                    3.296    
Huilă                                                       602        
Minereu auro-argentifer                             760        
Minereu polimetalice                                  67          
Minereu cuprifer                                       443        
Sare gemă                                            4.390    

Sursa: Strategia industriei miniere pentru perioada 2012-2035

 

Te-ar putea interesa și: