Problema este că războiul comercial și valutar nu se rezumă numai la China, ci are un revers în statele emergente.
Băncile Centrale din Turcia, Rusia, Brazilia sau Polonia intervin masiv și încearcă pe cât posibil să împiedice devalorizarea monedelor proprii, împotriva investitorilor încearcă să le deprecieze moneda în acest mediu economic nesigur.
Deși este benefică pentru exporturi, o monedă subevaluată excesiv dăunează importurilor, puterii de cumpărare și stabilității prețurilor, iar aceste economii încearcă să mențină valoarea banilor pe care-i dețin.
Războiul chinezilor
În ultimii 10 ani, China a devenit un colos economic, iar dimensiunea economiei sale îi asigură o influență globală în creștere, deși venitul său per capita (6.600 de dolari în 2009) este doar o șeptime din cel al SUA (46.400 de dolari).
În 2010, China a depășit Japonia și este a doua economie ca mărime din lume, după ce în 2009 depășise Germania și a devenit cel mai mare exportator mondial.
Beijingul contestă faptul că rata de schimb a contribuit la deficitul comercial al Statelor Unite cu China care a atins un nivel record de 273 de miliarde de dolari, în 2010. Cum acțiunile americane de azi par să aibă puține șanse de intimidare a chinezilor care lasă impresia că vor un sistem comercial subordonat nevoilor lor, s-ar putea să asistăm la începutul unui război comercial (Beijingul ar putea răspunde cu aceeași monedă, poate înlocuind soia americană cu cea braziliană sau cumpărând mai multe Airbusuri decât Boeinguri) în care, cel mai probabil, toată lumea va pierde.
Se întâmplă: America a declarat război comercial Chinei
De ce se ceartă SUA cu China: aprecierea yuan-ului ar micșora deficitul comercial al SUA cu o treime
