Ilie Bolojan: România, în criză bugetară; fără reforme, urmează majorări de taxe
România se confruntă cu o criză bugetară profundă, alimentată de ani de cheltuieli publice peste posibilități și de un ritm alarmant al îndatorării, avertizează președintele interimar Ilie Bolojan. Invitat în emisiunea „Punctul pe Știri” de la Rock FM, Bolojan a tras un semnal de alarmă privind sustenabilitatea finanțelor publice și riscurile majore generate de instabilitatea politică.
„Suntem practic într-o criză bugetară, pentru că România cheltuie mai mult decât îşi permite, de mulţi ani. Avem deficite mari, de aproximativ 9%, anul trecut. Pentru a acoperi această diferenţă dintre veniturile ţării noastre şi cheltuielile mult mai mari pe care le facem, trebuie să ne împrumutăm şi practic ne împrumutăm cu aproximativ 1 miliard de euro săptămânal, ceea ce a făcut ca în ultimii ani datoria României să crească cu o viteză destul de mare, lucru care înseamnă că în fiecare an plătim dobânzi mai mari, plătim sume mult mai mari pentru acoperirea acestor dobânzi, ceea ce va face ca într-un an-doi, dacă nu corectăm lucrurile, să fim în situaţia în care Guvernul devine practic o agenţie de plăţi, nu mai poate face nimic pentru dezvoltare”, a declarat Bolojan.
Potrivit acestuia, deficitul bugetar a ajuns la circa 9% în 2024, iar datoria publică a crescut într-un ritm accelerat, împingând România tot mai aproape de o zonă de risc economic. Costul împrumuturilor crește pe măsură ce scade încrederea investitorilor, iar statul alocă anual sume din ce în ce mai mari pentru dobânzi.
România, un organism vulnerabil
Bolojan a comparat economia națională cu un organism slăbit de o boală cronică, expus oricărui „virus” politic sau economic.
„În astfel de situaţii, orice fel de factor agravant, orice fel de factor care poate declanşa o agravare a acestei crize bugetare este de evitat, pentru că ne face complicaţii foarte mari. Suntem ca un organism care este slăbit de o boală şi practic este vulnerabil la orice fel de virus. Ce înseamnă acest tip de virus? Înseamnă o instabilitate politică, de exemplu, şi faptul că pieţele au reacţionat zilele trecute a fost un astfel de semnal”, a avertizat el.
Printre acești factori, Bolojan a indicat rezultatele polarizante ale primului tur al alegerilor prezidențiale și demisia recentă a prim-ministrului, care au alimentat neliniștea piețelor și a investitorilor.
Așteptări nerealiste și pericolul politizării excesive
Președintele interimar a criticat și așteptările nerealiste ale populației față de rolul instituției prezidențiale, sugerând că acestea riscă să forțeze limitele constituționale ale funcției:
„Campaniile prezidențiale proiectează competențe pe care președintele, în realitate, nu le are. Asta duce la tensiuni și la o relație instabilă cu Guvernul. Când aceste două puteri colaborează, țara are predictibilitate. Când intră în conflict, cetățenii pierd ani de dezvoltare.”
Cine va plăti nota prin taxe, inflație și dobânzi
În lipsa unor măsuri corective ferme, Bolojan avertizează că România riscă să fie obligată să crească taxele și impozitele, în condițiile în care deja nu reușește să colecteze eficient veniturile existente.
„De obicei, când cele două puteri au lucrat şi au colaborat şi au avut o atitudine totuşi de respect reciproc, România a avut o predictibilitate mai mare în dezvoltare, ca să folosesc un termen plastic, au tras toţi la aceeaşi căruţă. În momentul în care au intrat în divergenţe, în momentul în care au avut abordări diferite sau s-au sabotat reciproc, practic nu ştiu cine a pierdut mai mult, dar sigur, cetăţenii României au pierdut ani în dezvoltare, poate le-a scăzut încrederea în autorităţi”, a completat el.
Ilie Bolojan subliniază că ieșirea din criză depinde de doi factori majori: formarea rapidă a unui guvern stabil și alegerea unui președinte care să poată coopera instituțional cu Executivul.
„Agravarea acestei crize înseamnă, în fapt, riscul ca, dacă nu ne reducem cheltuielile statului, să avem un stat mai eficient, dacă nu ne încasăm actualele taxe stabilite la bugetul de stat, pentru că nu le încasăm decât parţial, dacă nu reuşim să absorbim bani europeni pentru a ne asigura în continuare investiţiile, înseamnă că putem ajunge în situaţia să creştem taxe şi impozite. Pot fi duse lucrurile într-o zonă în care practic cetăţenii României care au credite la bănci, care au rate, vor deconta primii această instabilitate politică, pentru că asta înseamnă inflaţie, asta înseamnă creşterea costului vieţii, asta înseamnă creşterea dobânzilor”, a arătat Ilie Bolojan.
Într-un climat economic fragil, marcat de incertitudine internă și volatilitate externă, mesajul lui Bolojan se adaugă unui cor tot mai puternic de voci care cer responsabilitate fiscală, reforme structurale și stabilitate politică. România nu mai are luxul de a ignora semnalele de alarmă.
