Măsura anunțată de Ilie Bolojan are ca scop optimizarea cheltuielilor publice, în contextul actualei crize economice, fără a afecta nivelul salariilor din sistemul educațional. Astfel, din totalul de 40 de ore pe săptămână pe care profesorii trebuie să le aloce activităților didactice, în loc de 16 ore la clasă, aceștia vor preda 18 ore, iar cei cu 18 ore vor ajunge la 20 de ore de predare efectivă.
Ilie Bolojan spune că această ajustare va reduce numărul de ore plătite suplimentar prin plata cu ora
Premierul a precizat că această ajustare va reduce semnificativ numărul de ore plătite suplimentar prin plata cu ora. În prezent, aceste ore suplimentare echivalează cu peste 30.000 de norme didactice. Se estimează că, odată cu aplicarea noii norme, acest număr s-ar putea reduce chiar la jumătate. Economiile realizate prin această măsură vor fi redirecționate tot către educație în anii următori, susține șeful Guvernului.
„Vom propune creșterea normei didactice cu două ore, față de ceea ce avem astăzi în învățământul preuniversitar și în cel universitar. Asta înseamnă că din cele 40 de ore pe săptămână pe care un cadru didactic trebuie să le petreacă la școală sau pentru școală, în loc de 16 ore la clasă va preda 18 ore, în loc de 18 ore ar urma să predea 20 de ore. (…) Aceasta nu afectează drepturi salariale din educație, dar se vor reașeza numărul de ore predate, va fi un efect financiar. Numărul de ore care sunt astăzi la plata cu ora, care calculate în norme înseamnă peste 30.000 de norme didactice, va fi mult mai redus, foarte probabil se va reduce la jumătate și per ansamblu statul va face niște economii, care vor fi direcționate tot către zona de educație în anii următori”, a anunțat Bolojan.
Ministrul Educației, Daniel David, a confirmat la rândul său intenția de a crește norma didactică, însă a subliniat că nu se discută despre disponibilizări sau tăieri salariale pe termen scurt în domeniile educației și cercetării. El a admis totuși că, în contextul crizei economice, este nevoie de măsuri mai dure, indicând că atât norma didactică, cât și bursele sunt puncte sensibile care necesită reformă.
Ministrul a insistat asupra necesității unui echilibru între învățământul preuniversitar și cel universitar
Ministrul a insistat asupra necesității unui echilibru între învățământul preuniversitar și cel universitar în ceea ce privește majorarea normei. El consideră că orice creștere ar trebui să se încadreze în limitele mediei europene. Totodată, a atras atenția că România înregistrează o scădere semnificativă a numărului de elevi, în timp ce numărul de norme a crescut în ultimii ani, ceea ce arată o nevoie clară de restructurare internă, cu implicarea celor din sistemul educațional.
„Trebuie să avem un echilibru între cele două. Orice creştere a normei între preuniversitar şi universitar trebuie să se încadreze în limite europene. Eu le văd în zona unei medii europene, fiindcă o medie europeană o poţi apăra. Noi ştim că în anumite zone, în anumite niveluri de educaţie, noi nu suntem la nivelul mediei europene. Deci, dacă acceptăm aceste creşteri, ţintim în zona mediei europene. Dacă cumva se va pune problema unor creşteri dincolo de medie, cred că ar trebui să le gândim într-o variantă temporară până la ieşirea din situaţia de criză. Vom vedea care vor fi deciziile în final. Adevărul este ăsta: că oricum te uiţi la aceste informaţii, noi avem o scădere a numărului de copii în zona educaţiei, în ultimii mulţi ani, iar numărul de norme a crescut. Deci, este clar că avem de lucru şi hai să ne stabilim noi modul în care se modifică norma didactică, nu să fie stabilită de oameni care nu vin din zona educaţiei, care o fac şi ei cu bună credinţă, doar că poate nu înţeleg nuanţele pe care noi le avem în funcţie de ciclul de educaţie – primar, gimnazial, liceal. La nivel de universitate, iarăşi, norma are o cu totul altă filosofie”, a explicat ministrul.
Pe de altă parte, măsura este aspru criticată de sindicatele din educație. Reprezentanții acestora avertizează că majorarea normei didactice este un dezastru pentru sistem și anunță posibilitatea declanșării unei greve generale. Sindicaliștii susțin că „prima zi de școală va fi în stradă”, considerând că această măsură înseamnă o încărcare suplimentară nejustificată a cadrelor didactice și o deteriorare a condițiilor de muncă.
