Ilie Bolojan a declarat că este complet lipsit de realism să se vină în spațiul public cu promisiuni care nu pot fi onorate, mai ales în condițiile actuale în care diferențele dintre veniturile și cheltuielile statului sunt considerabile.

Bolojan a explicat că este dificil să se promită majorări de salarii în lipsa unei surse clare de acoperire financiară, întrucât, până la sfârșitul anului, România trebuie să reducă semnificativ deficitul bugetar.

Bolojan: prioritatea este menținerea plăților actuale, nu creșterile salariale

Liderul liberal a atras atenția asupra riscurilor asumării unor angajamente salariale pentru 2026, fără o analiză riguroasă a impactului bugetar. Potrivit acestuia, în acest moment nu ar trebui să se discute despre majorări sau indexări, ci despre menținerea plăților deja aflate în vigoare și despre asigurarea sustenabilității acestora.

„Mi-e greu să vin cu niște promisiuni care nu au niciun fel de acoperire, de majorari, în condițiile în care v-am spus avem niște diferențe foarte mari între venituri și cheltuieli și în condițiile în care, până la sfârșitul acestui an, trebuie să reducem acest decalaj în așa fel încât – chiar dacă nu vom putea ajunge la ținta de 7% din deficit, dar totuși să ne apropiem de această țintă – și, de exemplu, o reducere de 1,5 puncte procentuale din PIB poate să însemne aproximativ 30 de miliarde de lei până la sfârșitul anului”, spune Bolojan.

Bolojan a afirmat că este esențial ca statul să-și respecte obligațiile deja asumate față de cetățenii care au muncit în România, întrucât aceste drepturi salariale sunt câștigate. În opinia sa, orice discuție despre creșteri salariale trebuie făcută în raport cu realitatea economică și cu nevoia de echilibrare bugetară, nu pe baza unor calcule politice sau populiste.

Critici dure la adresa sporurilor din administrație

În ceea ce privește sistemul de acordare a sporurilor, Ilie Bolojan a fost extrem de critic. Acesta a susținut că, în ultimii ani, nu doar că s-a uzat, ci s-a și abuzat de acordarea acestor beneficii salariale. A făcut referire în special la sporurile pentru condiții vătămătoare și la cele pentru fonduri europene, pe care le consideră distribuite inechitabil și de multe ori nejustificat.

„Sporurile fac parte din câștigurile salariale, dar în acești ani, dacă ar fi să fac un comentariu de om din administrație, s-a abuzat, nu doar s-a uzat, de aceste sporuri. Mă gândesc, de exemplu, la sporuri pentru condiții vătămătoare, care cred că a fost abuzat, sau chiar la sporurile pentru fondurile europene, nu neapărat la procent, ci la distribuție acestor fonduri, pentru că exact cum la final de an calificativele în administrația publică au devenit o formalitate și aproape toți funcționare sunt calificați la foarte bine, deși percepția asupra acelei instituții este proastă ca funcționare din partea cetățenilor La fel și acordarea de sporuri europene a devenit un aspect care ține doar de creșterea de salarii, fără să reflecte aportul funcționarului respectiv în absorția proiectului. Mă gândesc că ar fi o chestiune de responsabilitate, ca în condițiile în care ai beneficiat de un spor de fonduri europene doi ani de zile și proiectul tău a fost pierdut, poate ar trebui să returnezi acel spor înapoi statului, pentru că atunci, cu siguranță, vei fi mai atent ca proiectul să se implementeze”, spune Bolojan.

Președintele PNL a menționat că, în administrația publică, acordarea de sporuri a devenit o practică formală, fără legătură reală cu performanța funcționarilor sau cu rezultatele proiectelor derulate. Ca exemplu, Bolojan a sugerat că, în cazul în care un funcționar a primit timp de doi ani sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, dar proiectul nu a fost dus la capăt, ar fi normal ca acele sume să fie returnate statului. Această propunere, în viziunea sa, ar putea responsabiliza angajații din sistemul public și i-ar motiva să urmărească implementarea cu succes a proiectelor.

Necesitatea unor criterii clare și a unui sistem de responsabilizare

Ilie Bolojan a susținut că pentru fiecare beneficiu financiar primit de un funcționar din administrație ar trebui să existe și un set de reguli clare, comparabile cu cele din sectorul privat. A subliniat importanța existenței unei legături directe între beneficiile salariale suplimentare și rezultatele sociale sau economice generate de activitatea angajatului.

El a criticat și faptul că, în multe instituții, evaluările anuale s-au transformat într-o simplă formalitate, cu calificative maxime acordate în mod aproape automat, indiferent de percepția publică asupra eficienței respectivei instituții. Bolojan a precizat că trebuie stabilite criterii de performanță clare și aplicate riguros, în special în ceea ce privește atragerea și utilizarea fondurilor europene.