Bolojan interzice mercenariatul: închisoare pentru angajări în companii militare private
Ilie Bolojan face o mișcare de forță fără precedent în România post-decembristă: interzice explicit accesul cadrelor militare și polițiștilor la slujbe private de mercenariat, inclusiv după trecerea în rezervă. Măsura, anunțată sub forma unui proiect de Ordonanță de Urgență (OUG), introduce pedepse cu închisoarea de la 2 la 7 ani pentru încălcarea noii interdicții și modifică profund statutul personalului din apărare, ordine publică și siguranță națională.
Mercenariatul blocat în spatele gratiilor: până la 7 ani pentru cadrele „de două fronturi”
În centrul inițiativei guvernamentale se află introducerea unui nou articol în Codul Penal, sub titlul „Participarea la activități interzise”, cu următorul conținut:
„Exercitarea unei funcții sau prestarea unui serviciu în sectorul privat care presupune desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată, în zone de conflict armat, ori desfășurarea de activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru societăți sau companii militare ori de securitate private prezente în zone de conflict armat, cu excepția celor încredințate de autoritățile statului român, de către cadre militare, soldați sau gradați profesioniști, polițiști sau polițiști de penitenciare, în activitate sau în rezervă, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi”, se arată în textul ordonanței de urgență.
Proiectul legislativ, publicat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în transparență decizională, țintește o realitate devenită tot mai vizibilă: personalul activ sau recent retras din structuri militare și de ordine publică a fost recrutat pentru misiuni private în zone de conflict, sub acoperirea unor concedii „fără plată” sau „medicale”. Cazul cel mai răsunător – participarea unor cadre românești la acțiuni militare în Congo, sub comanda armatei private conduse de Horațiu Potra – a stârnit reacții puternice în rândul opiniei publice și a structurilor de securitate.
Bolojan taie de la rădăcină o hibă exploatată în tăcere
Statul român vizează prevenirea „exportului de know-how” tactic către entități străine cu interese obscure, dar și evitarea unei forme de „dublă loialitate” din partea militarilor sau polițiștilor care, deși aparent în rezervă sau concediu, servesc interese private pe fronturi internaționale.
„Întrucât personalul militar și polițienesc activ are pregătire specială în utilizarea armelor, tacticilor de luptă și de intervenție, iar posibilitatea de a opera fără supraveghere într-un mediu de conflict poate duce la transferul cunoștințelor și experienței acumulate în serviciul statului român în beneficiul societăților militare private sau chiar teroriste, mai ales în cazul în care aceștia devin instructori sau combatanți pentru grupuri implicate în conflicte armate”, se motivează în proiectul ordonanței.
Modificări masive în legislația de personal din MAI și MApN
Noua reglementare nu se limitează la personalul activ. Ea extinde interdicțiile și asupra celor aflați în rezervă, ceea ce, în premieră, îngrădește accesul foștilor angajați ai statului în sectorul tot mai extins al companiilor militare și de securitate private. Formularea prevede clar că nici foștii militari, polițiști sau angajați ai penitenciarelor nu mai pot presta activități militare în teatre de conflict, cu excepția celor autorizate expres de autoritățile române.
Proiectul modifică în lanț: Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului și Legea nr. 293/2004 privind statutul polițistului de penitenciare. Noile prevederi vor impune o reevaluare radicală a opțiunilor post-carieră pentru mii de cadre trecute în rezervă sau aflate la limita pensionării.
„Cadrelor militare în activitate le este interzis să exercite o funcție sau să presteze un serviciu în sectorul privat care să presupună desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată, în zone de conflict armat, precum și să desfășoare activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru societăți sau companii militare ori de securitate private prezente în zone de conflict armat, cu excepția celor încredințate de autoritățile statului român”, prevede proiectul.
OUG cu potențial de conflict constituțional
Deși intenția declarată este apărarea interesului național și prevenirea infiltrării cunoștințelor sensibile în structuri străine, proiectul ar putea fi contestat la Curtea Constituțională. Motivul: actul normativ, fiind OUG și nu lege adoptată de Parlament, ar putea încălca articolul 53 din Constituție, care stabilește clar condițiile în care drepturile și libertățile fundamentale pot fi restrânse:
„(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.
