Doi adversari sau, mai degrabă, parteneri. Un perimetru relativ restrâns, de numai câţiva centimetri, devine scena unei lupte aprige. Este vorba de teritorii limitate ce trebuie cucerite şi extinse. Şansele de reuşită sunt egale, totul depinde de deciziile strategice şi tactice ale jucătorilor. Ca în afaceri.
O primă paralelă între Go şi business ar fi că atât pe tabla de joc, cât şi în afaceri, totul este posibil. Nu depinde decât de persoanele implicate dacă partida, respectiv afacerea, va fi un succes, atâta vreme cât se respectă o serie de reguli bine stabilite – de altfel, destul de puţine la număr. GO te învaţă cum să pierzi o bătălie pentru a câştiga războiul, care este preţul unui compromis şi cât de importante sunt intuiţia şi echilibrul.
Teodor Ilie joacă GO de 21 de ani. Ca tărie de joc, este la nivelul 2 Dan (n.r.- în rândul jucătorilor amatori, rangul cel mai înalt este de 7 Dan). S-a lansat în business în urmă cu 11 ani, iar acum se află la conducerea unui grup de firme ce însumează o cifră de afaceri de aproximativ 15 milioane de euro.
„Fără a-mi fi teamă că exagerez, pot spune că aloc jocului de GO aproape tot timpul pe care îl folosesc în interes de afaceri, deoarece consider a fi unul şi acelaşi lucru. Mi-am dat seama târziu că propria mea viaţă îmi este călăuzită, mai mult sau mai puţin conştient, de principiile acestui joc“, afirmă Teodor Ilie.
„GO îţi dezvoltă o gândire structurată, lucru extrem de important în management şi care, pe lângă faptul că îmbunătăţeşte capacitatea de a gestiona situaţii cât mai complexe, combinată fiind cu o serioasă putere de calcul şi dublată de o bună intuiţie, poate avea ca rezultat o impresionantă viteză de reacţie, cu un grad cât mai redus de eroare“, argumentează directorul general al companiei Arctica, din Craiova.
În opinia sa, cu cât jucătorul de GO este mai puternic, cu atât capacitatea sa de a analiza cât mai obiectiv orice situaţie, în orice moment, este mai mare. Păstrarea echilibrului, chiar şi în condiţiile unui nivel al stresului extrem de ridicat, este un factor foarte important. Sigur că lipsa acestuia duce la subiectivism, ceea ce în business ar putea reprezenta o serioasă slăbiciune. Nu trebuie omis respectul pentru adversar şi pentru acţiunile sale, pe care în loc să le critici, înveţi să le priveşti cu interes, fără a te sfii să le apreciezi acolo unde este cazul, deci implicit să şi înveţi.
Succesul este de partea celor îndrăzneţi
„Relaţia dintre GO şi afaceri este mai degrabă de complementaritate, decât de similitudine“, este de părere investitorul imobiliar Ovidiu Hanu, care este şi proprietarul şi fondatorul unuia dintre cele mai mari grupuri de anticariate din România, Antic Exlibris. „GO şi afacerile sunt două lumi complexe, structurate, nu exclusiv raţionale, ce presupun o cultură a competiţiei, a întrecerii, a confruntării. Şi în afaceri şi în GO, cu toţii avem un stil de joc, un stil care ne face unici şi pe care va trebui să-l descoperim şi să-l perfecţionăm, dacă vrem să obţinem reuşite remarcabile“, explică Ovidiu Hanu, adăugând faptul că viziunea, care nu este altceva decât arta de a vedea lucruri invizibile, este determinantă pentru succes.
Ea îl ajută pe lider să ia decizii drastice, ţinând cont, în primul rând, de misiunea firmei pe care o conduce, apoi de echipă şi în al treilea rând, de interese individuale. Într-un joc de GO, de multe ori alegi să sacrifici un grup de piese spre binele întregului. Firmele mari iau adesea decizii de restructurare. Succesul aparţine celor îndrăzneţi şi disciplinaţi. Învăţând să faci distincţii mai profunde, ai mai multe opţiuni, o mai mare libertate de alegere. Mai multe opţiuni înseamnă mai multe şanse de reuşită. Un bun jucător / om de afaceri profită de orice se iveşte şi ia în calcul mai multe soluţii.
„Riscându-şi proprietatea sau o parte a ei, antreprenorul ştie că tocmai în condiţiile de incertitudine şi concurenţă există posibilitatea unui eşec. De aceea, calculează riguros şi gândeşte de două ori înainte să cheltuiască o dată. Disciplina şi geniul creator nu pot apărea dacă natura oferă individului tot, fără nicio restricţie. Din faza vegetativă nu poate ieşi decât în momentul în care tensiunea dintre nevoi şi resurse, plus ostilitatea care îl înconjoară, respectiv concurenţa, îl determină să fie creativ, responsabil, să caute soluţii noi. Un club specializat, unde se joacă GO de calitate, reprezintă un mediu extrem de stimulativ pentru orice întreprinzător“, apreciază Ovidiu Hanu.
Robert Bud, director administrativ la DHL Express, joacă GO doar pe internet. În urmă cu doi ani, a organizat un turneu de masters, cu participarea primilor cei mai buni patru jucători din ţară. Consideră că un bun jucător de GO şi un om de afaceri foarte implicat în business-ul pe care îl administrează au multe calităţi comune: capacitatea de a evalua situaţia în complexitatea ei şi de a lua cea mai bună decizie; gândirea globală din care recurge cea mai bună acţiune locală; rapiditatea de a calcula şi acţiona, pentru că în GO şi în afaceri, timpul este un factor esenţial; păstrarea echilibrului în situaţii delicate, dar mai ales atunci când bunăstarea de moment poate duce la adormirea vigilenţei şi la apariţia unei inerţii păguboase.
Referindu-se la măsura în care conceptele strategice ale jocului de GO sunt aplicabile domeniului său de activitate şi îi sunt folositoare profesional, Robert Bud face următorul comentariu: „Cel mai important concept este probabil evaluarea contextului în orice moment, ceea ce conduce la acordarea priorităţii în acţiuni. De asemenea, calculul secvenţelor, urmările acţiunilor sau imaginarea de scenarii pe baze logice, în activităţile de zi cu zi. Măsurarea performanţelor profesionale este similară cu număratul de puncte pe parcursul partidei de GO.“
După confruntare, respect şi prietenie
Indiferent de jobul pe care îl ai, jucând GO înveţi să nu te mai concentrezi exclusiv pe distrugerea adversarului, deoarece, deseori, rezultatul partidei se dovedeşte a fi favorabil jucătorului mai matur, care ştie să şi construiască, nu doar să dărâme. Un curs de GO ar fi necesar pentru mulţi lideri politici sau antreprenori din România, aceştia având astfel şansa de a învăţa şi exersa diferenţa esenţială dintre concurenţă şi competiţie.
Dragoş Nicolaescu, country manager la Fujitsu Siemens Computers, afirmă că „diversitatea modurilor în care poţi câştiga în jocul de GO îmi influenţeză viaţa de zi cu zi, atât în business, cât şi în celelalte relaţii. Un alt aspect important se referă la înţelegerea faptului că cel mai mare duşman al tău într-o partidă eşti tu, nu oponentul tău. Te lupţi cu tine, cu îndoielile tale, cu frica ta, cu temperamentul tău, cu nerăbdarea ta, cu tot ceea ce te împiedică să fii calm, obiectiv, matur.“
Analizând fiecare partidă pierdută, înţelegi încetul cu încetul că acest lucru nu a fost cauzat de superioritatea adversarului, consideră Dragoş Nicolaescu, ci de faptul că nu ai fost prezent şi implicat activ, cu toată conştiinţa şi resursele tale, în momentul mutării greşite. Odată deprinsă această realitate a vieţii, nu te mai consumi în lupte furibunde împotriva consurenţilor sau adversarilor, ci te gândeşti permanent ce anume poţi să schimbi în ceea ce te priveşte sau în firma pe care o conduci.
„După ce jocul se termină, rămâne respectul şi prietenia“, accentuează Răzvan Tudor, director de marketing şi comunicare la Bursa Română de Mărfuri. „Poate că transformarea GO într-o disciplină obligatorie, măcar în şcolile de business, ar conduce la crearea unei astfel de culturi şi în afaceri“, adaugă el.
Prin GO, Răzvan Tudor a descoperit că poate avea o capacitate de concentrare foarte mare, că-şi poate cultiva răbdarea şi că-şi poate dezvolta spiritul competiţional. Toate acestea i-au folosit din punct de vedere profesional.
În ţările cu economii puternice, majoritatea oamenilor de afaceri sunt practicanţi ai GO. Cu o istorie de 4.000 de ani, acest joc a devenit în multe locuri din lume obiect de studiu de la grădiniţă până la universitate, instrument de marketing, provocare pentru softişti, armă strategică pentru politicieni, metodă eficace de antrenare a „muşchilor minţii“.
Într-un interviu acordat în urmă cu 20 de ani, Bill Gates afirma că sunt lucruri la care a sperat în tinereţe, dar pe care nu le-a obţinut. Iar una dintre marile sale dezamăgiri se referea la faptul că nu a reuşit să ajungă cel mai bun jucător de GO din lume.
GO şi afacerile
Calităţile unui bun strateg care este jucător de GO şi/sau om de afaceri:
• găseşte, în complexitatea problemelor, cele mai simple şi eficiente soluţii
• intuieşte direcţia de dezvoltare a jocului/afacerii, prin aprecierea fiecărei piese/instrument avut la dispoziţie
• judecă în mod corect situaţia în care se află jocul/compania prin evaluarea permanentă a teritoriului de pe goban, respectiv a poziţiei din piaţă
• priveşte în perspectivă, trasează spaţii viitoare de acţiune
• ştie să coexiste cu forţele de opoziţie
• creează legături şi construieşte teritorii de influenţă
• este consecvent şi coerent în acţiunile întreprinse
• ştie să elaboreze strategii de extindere
• dezvoltă aptitudini mentale de învingător.
Robert Bud, director administrativ, DHL Express
«În business, ca şi pe tabla de joc, este vorba de acumulare şi de construcţie. În ambele cazuri, emotivitatea şi subiectivismul afectează performanţa.»
Teodor Ilie, director general Arctica (Craiova)
«Intuiţia dezvoltată în jocul de GO funcţionează excelent în business. Go-ul sporeşte capacitatea de a anticipa corect reacţiile adversarului/concurenţei/pieţei.»
Dragoş Nicolaescu, country manager, Fujitsu Siemens Computers
«Tacticile din GO sunt utile în analiza războaielor economice dintre firmele concurente.»
Ovidiu Hanu, investitor imobiliar
«În GO, în afaceri şi peste tot unde există lideri, viziunea este determinantă pentru succes, ea fiind utilă, mai ales, în perioadele dificile, de criză.»
Răzvan Tudor, director marketing şi comunicare, Bursa Română de Mărfuri
«Modul de a funcţiona al businessului contemporan are foarte multe lucruri în comun cu principiile GO.»
Conceptele strategice de bază ale jocului de GO
MIAI înseamnă să joci în aşa fel încât să îţi aduci adversarul în situaţie de dublă ameninţare.
AJI se referă, de obicei, la o fisură, o ameninţare latentă, o slăbiciune, la un punct de pe goban ce trebuie întărit, fără însă ca acest lucru să fie urgent.
KIKASHI este o mutare la care trebuie răspuns imediat şi, de cele mai multe ori, într-un singur fel; pe scurt, este o mutare cu răspuns forţat.
SABAKI în japoneză înseamnă dezvoltare. Este situaţia în care un grup de pietre, aflate într-o poziţie dificilă, reuşeşte să scape, să se dezvolte rapid şi flexibil, să iasă din încercuire. Altfel spus, este abilitatea de a ieşi, cu succes, dintr-o situaţia incomodă, printr-un sacrificiu provocat.
KORIGATAKI defineşte folosirea ineficientă a pietrelor, pe o singură parte a gobanului.
FURIKAWARI poate fi tradus prin „schimb“. Este situaţia în care un jucător pune stăpânire pe o parte din teritoriul potenţial al adversarului, lăsându-i acestuia, la schimb, o parte din teritoriul propriu.
ATSUMI (tăria) – se referă la grupuri de piese care sunt atât de puternice încât nu pot fi atacate cu mutări de tip kikashi. Pentru a distruge un astfel de grup, atacul trebuie conceput prin învăluire, pas cu pas.
YOSU-MORI este conceptul strategic care ne învaţă cum să provocăm adversarul să îşi dezvăluie intenţiile de joc, direcţiile de atac.
