Ministrul Monica Macovei consideră că reforma a mers greu din cauza Consiliului Superior al Magistraturii, principala structură ce trebuie schimbată în justiţie

Monica Macovei simte că are doi adversari: clasa politică şi Consiliul Superior al Magistraturii. Cu politicienii se luptă pentru a-şi impune măsurile anticorupţie. Crede că, după aderarea Romåniei, entuziasmul în Parlament şi Guvern pentru adoptarea măsurilor anticorupţie a mai scăzut. Este îngrijorată de soarta proiectelor de legi care, ajunse în Parlament, nu vor avea sprijinul majorităţii politice. Îi reproşează apăsat premierului Călin Popescu Tăriceanu că este responsabilitatea sa de a forma această majoritate, „pentru Dumnezeu!“.
În opinia ministrului Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, în formula actuală, este principalul obstacol în calea reformei Justiţiei. Motivul: deleagă judecători care nu s-au prezentat şi nu au cåştigat concursurile pentru funcţiile de conducere. Monica Macovei avertizează: dacă nu se schimbă ceva în CSM, în doi ani, justiţia va merge mai prost decåt în prezent.

Capital: Recent, în Revista 22, cåţiva comentatori politici v-au acordat nota 8,07 pentru activitatea din 2006. Dvs. ce notă v-aţi acorda?

Monica Macovei: Cred că 8 este o notă potrivită. Dacă am ceva să-mi reproşez, este lipsa de tact şi diplomaţie. Pe de altă parte, nu mi-aş reproşa aceste lucruri. Nu vreau să mă schimb. În politica romånească e nevoie şi de astfel de persoane, fără diplomaţie, care să spună lucrurile direct, chiar dacă sunt uråte şi rele.

Capital: V-aţi atins toate obiectivele în 2006?

Monica Macovei: În ceea ce mă priveşte, sunt mulţumită, pentru că am reuşit să evităm aplicarea clauzei de salvgardare şi am eliminat „steguleţele“ pe corupţie şi justiţie. Aş fi vrut, însă, să fac mai multe schimbări în justiţie, dar, din păcate, am ajuns în această funcţie cånd puterile ministrului Justiţiei au trecut la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Aşadar, inspecţiile, managementul instanţelor şi parchetelor nu mai sunt la ministrul Justiţiei, ci la CSM. Cred că CSM nu a dus justiţia spre schimbare, ci dimpotrivă, pentru că cei cinci-şase membri ai Consiliului reprezintă exact ceea ce vrem să schimbăm.

Capital: Daţi-ne un exemplu în care CSM a frånat reforma!

Monica Macovei: În 2005, în modificările la legile justiţiei, am prevăzut ca funcţiile de conducere la instanţe şi parchete să se facă prin concurs deschis, de management-comunicare, şi nu unul de drept penal sau civil. După un an şi jumătate, am constatat că foştii şefi, cărora le-au expirat mandatele şi care fie nu s-au prezentat la concurs, fie s-au dus şi au picat, au fost delegaţi în continuare de CSM pentru acele funcţii de conducere. Unde vor rămåne aceşti oameni, lucrurile nu se vor schimba. Reforma în justiţie a mers prost.

Capital: În acelaşi „catalog“ din Revista 22, Bogdan Teodorescu vă acordă nota 5, reproşåndu-vă „scăparea continuă către presă a materialelor din probatoriile procurorilor, pe care ministrul Justiţiei nici măcar nu a luat-o în calcul devreme ce victimele acestor scurgeri erau adversari politici“.

Monica Macovei: Bogdan Teodorescu nu cunoaşte atribuţiile ministrului Justiţiei. Nu mi-a plăcut deloc să văd probe din dosarele procurorilor discutate în presă şi citate din stenograme. CSM trebuia să sară imediat şi să spună că nu e normal să apară probele în presă sau să fie dezbătute în talk-show-uri. Consiliul are această obligaţie prin lege. Am întrebat de ce nu reacţionează, dar nu am primit nici o reacţie. În structura actuală a CSM, cred că, în cel mult doi ani, justiţia va sta mai prost decåt în prezent.

Capital: În dosarele referitoare la privatizările din energie au fost numeroase scurgeri.

Monica Macovei: Citatele din stenograme au ajuns în presă în momentul în care dosarul cu propunerile de arestare a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti. La fel de bine puteau veni informaţiile de la un judecător sau un grefier.

Capital: Aţi declarat într-un interviu că premierul Călin Popescu Tăriceanu nu susţine legislaţia anticorupţie. Care sunt argumentele dvs.?

Monica Macovei: Din interviul acordat EUobserver, toată presa a preluat doar această parte. Dar nu e pentru prima dată cånd spun acest lucru! Vă amintesc că, în ziua în care s-a aprobat în guvern proiectul legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, am spus toate aceste lucruri: s-a adoptat datorită participării preşedintelui, mai ales că, anterior, săptămåni la rånd, proiectul nici nu figura pe ordinea de zi.

Capital: Din interviu a ieşit în evidenţă atacul la premier.

Monica Macovei: Esenţa interviului se referă la clasa politică. Vă amintesc că, în 2005, am propus spre aprobare proiectul declaraţiilor de avere detaliate. Politicienii au måråit, dar proiectul a trecut. Lucrurile au început să se schimbe cånd rapoartele Comisiei Europene au început să fie mai bune. Îmi amintesc că, în februarie 2006, ordonanţa DNA prin care această instituţie cåştiga atribuţii să cerceteze parlamentari a căzut în Parlament şi a fost nevoie de negocieri politice ca să fie aprobată. O altă ordonanţă de urgenţă, referitoare la testele de integritate, zace în continuare în Parlament. Proiectul ANI e doar ultimul pe listă. De 16 ani, parlamentarii nu au făcut obiectul verificărilor de incompatibilitate, de conflicte de interese, de cercetări penale nici nu mai vorbesc. Aţi văzut politicieni, aflaţi la putere, cercetaţi şi trimişi în judecată? De un an şi jumătate este o avalanşă. I-am pus să-şi declare averile, vrem să facem şi o agenţie care să-i verifice, iar parchetele îi cercetează indiferent din ce partid fac parte, inclusiv cei de la putere. E un şoc pentru ei.

Capital: Cum poate premierul să vă sprijine proiectele?

Monica Macovei: Măsurile anticorupţie au început să piardă din sprijin şi entuziasm, atåt în Guvern, cåt mai ales în Parlament. Dacă vrei să conduci un guvern, atunci trebuie să-ţi asiguri majoritatea în Parlament, pentru că altfel nu poţi să pui în aplicare programul de guvernare. Premierul are această responsabilitate, nu numai pe proiectul ANI, ci pe toate legile. Sunt îngrijorată pentru toate proiectele care ajung în Parlament, deoarece nu are majoritate. A avea o majoritate în Parlament, pentru Dumnezeu!, este răspunderea primului-ministru! Eu doar îl întreb cum îşi va pune în aplicare programul de guvernare.

Capital: De cåte ori Agenţia Naţională de Integritate a apărut în insomniile dvs.?

Monica Macovei: A apărut o vreme, dar să ştiţi că nu mai apare pentru că, mai mult decåt am făcut, nu puteam face.

Capital: V-aţi resemnat cu această înfrångere?

Monica Macovei: Este înfrångerea clasei politice. Nu este a mea, pentru că nu am făcut proiectul pentru mine, ci pentru a-i controla pe toţi cei cu demnităţi publice într-o ţară în care controlul a fost doar o vorbă.

Capital: Aţi respins de două ori propunerile transmise de Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) în privinţa vånzării pachetului de 8% către salariaţii Petrom. De ce?

Monica Macovei: În acceptul Ministerului Justiţiei, în sens juridic, salariaţi înseamnă următoarea categorie: acei angajaţi de la data Ordonanţei de Guvern nr.55/2003 (prin care MEC este mandatat să privatizeze Petrom – nota red.), care le conferă acest drept, pånă la data hotărårii de guvern ce stabileşte metodologia de cumpărare a pachetului de acţiuni de 8%. Niciodată MEC nu a venit cu această categorie. A făcut tot felul de alte catalogări: angajaţi din ‘97 pånă în 2004 şi prin PAS Petrom. La această ultimă variantă m-am opus de două ori.

Capital: Înainte ca PC să se retragă de la guvernare, ministrul Codruţ Sereş a declarat că a căzut de acord cu dvs. Aţi primit pånă acum de la MEC varianta convenită?

Monica Macovei: Domnul Codruţ Sereş a fost aici în toamnă, într-o ultimă discuţie, şi a spus: bine, fac aşa! De atunci, proiectul nu s-a mai întors la noi în varianta corectă. Ultima corespondenţă cu MEC este scrisoare noastră, a nu ştiu cåta!, în care le spuneam că noţiunea de salariat este aceasta şi că nu vom aviza o hotăråre de guvern ce schimbă definiţia salariaţilor.

Capital: Ministrul Varujan Vosganian a declarat pentru Capital că „scandalul acţiunilor Petrom s-a declanşat pentru că au apărut tot felul de interpuşi“. Cum comentaţi opinia colegului dvs.?

Monica Macovei: Această fază este depăşită. MEC a încercat, cu destul de mult timp în urmă, să vină cu un proiect în care între vånzător şi salariaţi se interpunea sindicatul. Nu am dat avizul. De două ori la rånd a venit domnul Sereş în guvern pentru a obţine aprobarea. Împreună cu ministrul Blaga, am avut o intervenţie destul de vocală şi domnul Sereş a renunţat la această idee. Din punctul nostru de vedere, lucrurile s-au tranşat: am spus „nu“ la acea propunere prin intermediar. Pentru MEC, problema rămåne stabilirea noţiunii de salariat. MEC vrea să extindă noţiunea pe o perioadă cåt mai mare, dar propunerile nu sunt legale.

Capital: Aţi simţit vreodată că ministrul Sereş face lobby aprig pentru varianta de vånzare prin PAS Petrom?

Monica Macovei: Mă întrebaţi dacă a dat telefoane şi a făcut presiuni? Nu, nu a făcut. A venit cu proiectul de două ori în guvern.

Capital: V-aţi întålnit cu bulgarul Stamen Stanchev?

Monica Macovei (apăsat): Nu!

Capital: În ce măsură Stanchev putea influenţa vånzarea către PAS Petrom?

Monica Macovei: Asta este o problemă pe care o vor stabili procurorii şi instanţa de judecată. Am citit şi eu în presă ce poveşti au stat la baza proiectului de ordonanţă. 

Capital: Să presupunem că acţiunile salariaţilor ar fi transmise unei asociaţii împuternicite, precum PAS Petrom. Ce ar fi rău în asta?

Monica Macovei: Asta e o procedură aplicată începånd cu anul 2000. Puteţi să-i întrebaţi pe cei de la AVAS cåte dintre aceste asociaţii şi-au achitat acţiunile către salariaţi. Ştiu că AVAS a vrut să schimbe legislaţia pentru privatizare, pentru că asociaţiile nu dădeau acţiunile către angajaţi. În cazul Petrom, PAS urma să contracteze un credit pe care-l garanta cu pachetul de 8%. Astfel, este foarte greu ca pånă la urmă să se ajungă la relaţia dintre cumpărători, adică salariaţii, şi bunul pe care l-au cumpărat.

Capital: Cåte dosare instrumentează un judecător din Romånia în medie pe an comparativ cu unul din UE?

Monica Macovei: Evaluările făcute de judecători nemţi arată că media noastră este egală cu cea europeană. Problema e alta: diferenţele mari de număr de dosare între instanţe. Sunt instanţe unde judecătorii au 200-300 de dosare, un număr foarte mic, şi altele cu 1.500-2.000 de dosare. Şi această problemă ţine de CSM. Dacă ar fi ţinut de minister, aş fi rezolvat-o demult. Pe långă acest dezechilibru, dintr-o sută de dosare cu care intră pe zi un judecător, mai bine de jumătate se amånă. Şi el ştie de la început asta. Astfel, balastul amånărilor se plimbă de la şedinţă la şedinţă. Cred că şi unii judecători aplică regula amånării din belşug.

Capital: În privinţa speţelor ce ţin de retrocedările proprietăţilor, este acuzată practica neunitară a instanţelor. Care ar fi cauza?

Monica Macovei: Sunt două cauze mari. Instabilitatea legislativă, pentru că legile s-au modificat succesiv, şi faptul că judecătorii s-au raportat la legi în funcţie de propriul sentiment faţă de proprietate. Avocaţii ştiu că dacă ai picat la un anumit complet, iei casa înapoi. Dacă ai picat la altul, atunci nu o vei primi, pentru că acel judecător interpretează altfel legea. Existenţa mai multor legi în privinţa proprietăţii este un element subiectiv care nu are ce căuta în justiţie. Dacă oameni cu aceleaşi dosare, iau soluţii diferite la fond şi la recurs, cum să crezi într-o justiţie care dă astfel de soluţii? Judecătorii invocă independenţa şi fiecare interpretează cum vrea legea.

Capital: V-au fost semnalate cazuri în care judecătorii au dat sentinţe subiective?

Monica Macovei: Sunt mii de scrisori care susţin asta: fie corupţie, fie incompetenţă, fie relaţii. Eu nu le pot verifica, eu le trimit la CSM, instituţia care trebuie să răspundă. Apoi, primesc multe scrisori care arată că cei de la CSM le-au trimis oamenilor răspunsuri strict formale, cum că judecătorul e independent pe soluţie. Sunt nemulţumiri pe care le înţeleg. Dacă nu vorbim despre corupţia din justiţie, nu vom reuşi s-o eliminăm.

Capital: Cåţi judecători acuzaţi de corupţie avem în ultimul an?

Monica Macovei: Sunt nouă magistraţi cercetaţi. Mulţi dintre ei, trimişi în judecată de DNA. Problema este ceea ce se întåmplă după aceea în instanţă. Sper să nu funcţioneze acea solidaritate de breaslă. În ceea ce priveşte cazurile judecătorilor cercetaţi, ce m-a înspăimåntat cel mai mult sunt sumele foarte mici. Este un caz flagrant la Vălenii de Munte, unde suma a fost de 800 de mii de lei vechi. Unii spun că nu putem vorbi de marea corupţie în acest context, dar eu privesc lucrurile în felul următor: suma mică îmi arată că se întåmplă frecvent. Nu stă în natura umană să iei o dată sau de două ori, ci să dai un tun mare.

Capital: Cåţi bani a plătit statul în urma proceselor cåştigate de magistraţii care au obţinut bonusuri lucrånd la dosarele anticorupţie?

Monica Macovei: Am cheltuit enorm de mulţi bani pe drepturile salariale restante la tot felul de categorii, în condiţiile în care salariul unui judecător cu şase ani vechime este mai mare decåt al unui ministru. Avalanşa de acţiuni în instanţă pentru obţinerea bonusurilor, la care nu m-am aşteptat şi pe care o consider imorală, a început acum doi ani. Motivul invocat este faptul că au fost… discriminaţi. Suma totală pentru acţiunile iniţiate între 2002 şi 2006 a fost de 113 milioane de lei, la care se adaugă 58,5 milioane de lei pentru prime de vacanţă şi 8,8 milioane pentru alte litigii iniţiate de judecători. Mai nou, vor şi sporuri de muncă pånă la sfårşitul carierei de magistrat deşi sunt incluse în drepturile salariale actuale. Mi-e jenă de astfel de solicitări. Cred că zi şi noapte se gåndesc ce acţiuni să mai facă. Văd o preocupare constantă să obţină cåt mai mulţi bani, chiar şi pe acţiuni prescrise. Despre moralitatea acestor acţiuni am un mare semn de întrebare. 

«Mi-e jenă de solicitările judecătorilor pentru obţinerea de bonusuri. Cred că zi şi noapte se gåndesc ce acţiuni să mai facă. Despre moralitatea acestor acţiuni am un mare semn de întrebare.»

«Nu mi-a plăcut deloc să văd probe din dosarele procurorilor discutate în presă. CSM trebuia să sară imediat şi să spună că nu e normal să apară stenograme în presă sau să fie dezbătute în talk-show-uri.»

«Măsurile anticorupţie au început să piardă din sprijin şi entuziasm, atåt în Guvern, dar mai ales în Parlament. Dacă vrei să conduci un guvern, atunci trebuie să-ţi asiguri majoritatea în Parlament, iar asta e răspunderea primului-ministru.»

«De două ori la rånd a venit domnul Sereş în guvern pentru a obţine aprobarea proiectului de vånzare a pachetului de 8% către PAS Petrom. De fiecare dată, am spus nu!»

Carte de vizită

Monica Macovei (n. 1959, Bucureşti) a urmat cursurile FacultĂŢii de Drept, Universitatea Bucuresti. Este master în Drept Constituţional Comparat la Universitatea Statului New York (1992-1994). A mai urmat cursurile specializate de la Univeristatea Abo din Finlanda, precum şi cele de la Universitatea Birmingham şi Salzburg.

A fost profesor asociat la Şcoala Superioară de Jurnalism (1994-2002) şi expert-consultant pentru Consiliul Europei (1996-2004). A fost avocat al Baroului Bucureşti (1997-2004).

Între 2001-2004, a fost preşedinte al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki
(APADOR-CH).

Este autoarea a 35 de cărţi de specialitate.