Aceasta a fost una dintre temele centrale ale conferinței HumAInity 2025, un eveniment dedicat impactului real al inteligenței artificiale asupra economiei, organizațiilor și leadershipului, organizat la București de Mădălina Vilău. Evenimentul a reunit peste o sută de lideri din business, resurse umane, tehnologie și educație, într-o zi de dezbateri despre modul în care AI schimbă regulile economiei și rescrie cultura organizațională.
Printre invitați s-au numărat specialiști din domenii variate – de la finanțe și drept până la psihologie și dezvoltare organizațională – precum Radu Hanga (Bursa de Valori București), Andreea Stănescu (London Stock Exchange), Ana-Maria Baciu, Victor Kapra, Ciprian Todea, Irina Veriotti, Diana Stafie, Dr. Andrei Stupu și Domnica Petrovai.
După o dimineață dedicată strategiilor economice și reglementărilor europene privind AI, după-amiaza a fost rezervată dimensiunii umane a transformării tehnologice. Una dintre cele mai așteptate sesiuni a fost cea susținută de Domnica Petrovai, psihoterapeut, CEO și fondatoarea Mind Education, cu tema “(Still) Human in the Age of AI: Leadership as a Process of Emotional Maturation in an AI-Accelerated World”. Discuția, moderată de Mădălina Vilău, a pus accentul pe leadershipul ca proces de maturizare emoțională, pe gestionarea anxietății în echipe și pe nevoia de a rămâne ancorați în umanitate, într-o lume accelerată de tehnologie.
„Organizațiile sunt organisme vii”
Domnica Petrovai a început prin a schimba paradigma din care privim companiile: nu ca pe simple structuri de management, ci ca pe organisme vii, alcătuite din relații, emoții și dinamici interumane.
„În ultimii ani, psihoterapia a ieșit din cabinet și a intrat în organizații. Corporațiile sunt noul spațiu al relațiilor umane, iar acolo vedem cel mai clar impactul emoțional al schimbării”, a explicat ea.
Potrivit fondatoarei Mind Education, influența unei organizații asupra individului este uneori mai puternică decât cea a propriei familii:
„Organizația nu este o entitate abstractă. Este rețeaua de relații în care trăim opt ore pe zi. Iar felul în care aceste relații sunt gestionate are efect direct asupra sănătății emoționale a oamenilor.”
De la izolare la „intimitate artificială”
În contextul accelerării tehnologice, psihologul observă o creștere alarmantă a izolării. După pandemie, multe persoane trăiesc într-o stare de singurătate mascată, în care apelează la instrumente digitale nu pentru conectare, ci pentru compensare emoțională.
„Apare fenomenul de intimitate artificială – conversații superficiale, conflicte evitate, o dificultate tot mai mare de a gestiona diferențele și disconfortul real”, spune Domnica Petrovai.
Această realitate se suprapune peste un alt fapt grav: aproximativ 80% dintre adulți au o înțelegere scăzută de sine. Mulți funcționează pe „pilot automat”, reacționând mecanic, fără introspecție. „Dacă nu ne putem înțelege pe noi, cum am putea să înțelegem ce se întâmplă în echipele noastre?”, avertizează ea.
Oboseală emoțională și anxietate de leadership
Tehnologia și ritmul accelerat al schimbării amplifică un set specific de stări emoționale în rândul liderilor: oboseală emoțională, singurătate decizională, anxietate și rigiditate mentală.
„Mulți lideri se simt blocați într-un rol parental: critică, controlează, se epuizează. Nu pentru că nu știu ce au de făcut, ci pentru că le lipsește spațiul interior de reglare emoțională. Într-o lume accelerată de AI, prima noastră datorie este să învățăm să ne reglăm sistemul nervos”, a explicat psihoterapeutul.
Ea a subliniat că leadershipul matur nu înseamnă absența emoțiilor, ci capacitatea de a le conține și de a le gestiona conștient, fără a le proiecta asupra echipei. „Un lider nu poate conduce dintr-o stare de frică sau rigiditate. Rigiditatea mentală e dușmanul adaptabilității.”
Leadershipul ca relație, nu poziție
Pentru Domnica Petrovai, leadershipul nu mai este un titlu, ci un proces de relaționare sănătoasă.
„Conducerea echipei începe cu felul în care mă conduc pe mine. E un proces de maturizare emoțională continuă, de trecere de la reactivitate la conștiență”, spune ea.
A fi lider, înseamnă – în cuvintele sale – „să devii confortabil cu propriile vulnerabilități și să creezi siguranță psihologică pentru ceilalți”. În acest sens, viitorul liderilor nu va depinde de viteza cu care adoptă AI, ci de profunzimea cu care reușesc să rămână umani.
Tehnologia ne cere mai multă umanitate
AI-ul nu este o amenințare emoțională, ci o oglindă care ne arată cât de pregătiți (sau nu) suntem să trăim conștient.
„Nu putem conduce dacă suntem tehnico-dependenți, dacă am pierdut contactul cu prezentul și cu ceilalți. AI nu ne cere perfecțiune, ci prezență. Și, mai ales, umanitate”, ” În era AI adevărata revoluție nu va fi tehnologică, ci emoțională și etică” a încheiat Domnica Petrovai.
Conferința HumAInity 2025 a demonstrat că, dincolo de automatizare și algoritmi, adevărata transformare a viitorului muncii începe cu o transformare interioară. Într-o eră în care inteligența artificială redefinește economia, doar liderii ancorați în empatie, reflecție și echilibru vor putea rămâne cu adevărat relevanți.
