'Deşi guvernanţii susţin că impactul bugetar pentru salarizarea demnitarilor va fi mic, sub 600.000 lei, totuşi Ordonanţa privind salarizarea demnitarilor rămâne un document nu doar ilegal, ci şi imoral, accentuând majorarea ecartului dintre salariul minim şi cel maxim de la 1-15, la 1-18. În orice organizaţie economică sănătoasă, managementul rămâne pe ultimul loc în momentul când vine vorba de repartizarea profitului. Dacă lucrurile nu se întâmplă aşa, şi managementul vrea să beneficieze primul de fondurile disponibile, atunci acest lucru va favoriza apariţia fenomenelor de dezinteres şi de corupţie', a afirmat Bogdan Hossu. 

Potrivit acestuia, legea salarizării din domeniul bugetar nu va putea fi aplicată în totalitate. 

'Nu credem că legea salarizării din domeniul bugetar va fi aplicată în totalitate. Va fi mai mult o chestiune de campanie electorală şi, indiferent ce guvern va veni, se va spune din nou că greaua moştenire nu permite aceste majorări. Este posibil să existe o primă etapă de creştere a salariilor, însă următoarele vor fi abandonate, din lipsă de fonduri', a mai spus preşedintele 'Cartel Alfa'. 

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat, pe 7 iulie, că noua lege a salarizării în sistemul bugetar ar putea fi aplicată din luna decembrie a acestui an, va fi axată pe un raport de 1 la 18 între salariul minim şi salariul maxim, urmând să conţină cinci trepte principale de salarizare. 

'Avem nevoie de o lege nouă de salarizare, pentru că, în sistemul de faţă, salarizarea în sistemul bugetar este haotică, nu se respectă niciun fel de principiu, niciun fel de criteriu. E nevoie de stabilirea unor principii, unor criterii. Noi le-am discutat deja cu instituţiile internaţionale. Astăzi am avut primele consultări, acum am terminat discuţiile cu partenerii sociali din sistemul de Educaţie. Sustenabilitatea financiară este unul dintre principiile care vor sta la baza acestei legi, adică stabilirea majorărilor salariale se va face pe baza bugetului pe care îl vom avea predictibil. Motivarea este un alt principiu, dar şi performanţa profesională, ca şi noutate, astfel încât să putem să aducem în sistem specialişti, iar fiecare ordonator de credite să-şi stabilească anumite criterii, în funcţie de care se va face evaluarea performanţei profesionale. Ca şi criterii – competenţe profesionale, nivelul studiilor, coordonare, responsabilitate şi impactul deciziilor, condiţii de muncă, incompatibilităţi şi regimuri speciale', a afirmat ministrul Muncii.

AGERPRES