UPDATE 16.22  Potrivit unor surse din Ministerul Economiei, contractele bilaterale au apărut în 2003-2004 și, de atunci, au fost prelungite și s-au înmulțit. ”Contractul cu Sidex a fost criticat, dar el a fost încheiat cu un consumator mare, industrial, nu se poate băga în aceeași categorie”, au preciat sursele. Astfel, Hidroelectrica va începe negocierile cu firmele cu care are contracte bilaterale și abordează cu prudență această chestiune. Potrivit surselor, dacă problema respectivă nu se abordează în totală conformitate cu legile, compania se poate trezi cu un proces de anvergură.
Cel mai mare producător de energie din România, Hidroelectrica, a emis notificări de reziliere a contractelor bilaterale către companiile cu care are astfel de acorduri, potrivit unui comunicat al companiei.

"Aceste contracte se vor rezilia dacă se îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi reziliate. Există anumite prevederi în contracte care permit Hidroelectrica să rezilieze unilateral contractele dacă aceste prevederi nu sunt respectate. Aceste prevederi pot face referire la întârzieri sau la incapacitatea de a livra energie", au precizat sursele.
Seceta cumplită care afectează România a dus recent la o situaţie greu de imaginat: centralele eoliene au produs, pe anumite intervale orare, mai multă energie decât toate hidrocentralele din România. Și asta în condițiile în care capacitatea instalată a Hidroelectrica este de circa 6.400 MW, pe când cea a eolienelor este de sub 850 MW.
Contractele cu "Băieții deștepți" din energie, dezvăluite de Fondul Proprietatea

Datele financiare ale companiilor la care Fondul Proprietatea este acționar au fost făcute publice de Franklin Templeton, administratorul acestuia. Inclusiv prețurile energiei produse de Hidroelectrica.

Fondul Proprietatea (FP) are un administrator străin. Da, toată lumea interesată știe acest lucru. Numai că, în vară, Franklin Templeton, administratorul Fondului, a arătat pentru prima oară ce înseamnă să ai un manager care nu este legat politic. Mai exact, a publicat pe site-ul companiei contractele comerciale ale societăților de utilități la care este acționar.

Astfel, publicul a putut afla cui vinde cu exactitate Hidroelectrica energia pe care o produce, cea mai ieftină din țară, și cu câți bani.  Alro Slatina este unul dintre cei mai mari clienți, care a cumpărat, anul trecut, peste 15% din producția Hidroelectrica. Prețul de achiziție a fost de 112,3 lei pe megawatoră (MWh), în timp ce prețul de pe bursa de energie (OPCOM) a fost de 153,9 lei/MWh.  Energy Holding a cumpărat 13% din producția companiei la prețul de 119,6 lei/MWh, iar Mittal Steel Galați, 8,5%, la prețul de 130,2 lei. Diferența de preț dintre contractele directe și piața liberă se ridică la multe zeci de milioane de euro.

Probabil că Hidroelectrica nu ar fi reușit să obțină maximul pentru întreaga producție, dar este clar că fără atribuirea a mai mult de jumătate din producție către clienți cu preț fix, veniturile și profitul ar fi fost mult mai mari.

Management privat versus stat

La fel de interesante sunt și rezultatele aferente anului trecut ale societăților de distribuție a energiei electrice, mai exact cele care sunt încă la stat și cele care au fost privatizate. În timp ce Enel Distribuție Muntenia a obținut un profit de 149 milioane lei, Enel Banat, de 148 milioane lei, iar Enel Dobrogea, de aproape 100 milioane lei, Electrica Muntenia Nord a câștigat doar 26,7 milioane lei, iar Electrica Transilvania Sud, doar 11,9 milioane lei. Practic, marja de profit a italienilor de la Enel Banat (cu o cifră de afaceri de 556 milioane lei) a fost de 26,7%, în timp ce cea a Electrica Muntenia Nord (cifră de afaceri de 596 milioane lei) a fost de 4,5%.

Tot din datele publicate de Fondul Proprietatea am aflat și că Romgaz Mediaș este a doua cea mai profitabilă (valoric) companie din utilități și energie. Romgaz a obținut anul trecut un profit net de 651 milioane lei, fiind depășită la acest capittol doar de OMV Petrom, cu 1,799 miliarde lei.

Cifra de afaceri a producătorului de gaze naturale s-a ridicat la 3,57 miliarde lei, marja de profit fiind astfel de 18,2%. Societatea din Mediaș a făcut și subiectul unui proces între Fondul Proprietatea și statul român, după ce suma de 400 milioane lei a fost donată la buget fără a lua în calcul o despăgubire a acționarilor minoritari.

Te-ar putea interesa și: