Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

Hermann Oberth, părintele astronauticii, cunoscut mai mult în străinătate decât în țara sa natală- România

Autor: | | 2 Comentarii | 2043 Vizualizari

La 28 decembrie 2012 s-au împlinit 23 de ani de la moartea inginerului şi fizicianului german, de origine română, Hermann Oberth, considerat părintele astronauticii, membru post-mortem al Academiei Române (n. 25 iun. 1894).

Hermann Oberth (1894-1989) este cunoscut, din păcate, mai mult pe plan internaţional decât în România, în special în lumea restrânsă a savanţilor din domeniul astronauticii. Însă, la Sibiu, la Mediaş şi la Sighişoara, unde Oberth s-a născut, a copilărit şi a studiat, oamenii cunosc foarte multe despre viaţa şi realizările savantului transilvănean şi vorbesc cu multă mândrie despre concetăţeanul lor, "sasul genial, dar şi puţin nebun, din Sighişoara".

La o întrunire de familie, din iulie 1869, în casa medicului şi poetului sibian Friedrich Krasser - bunicul dinspre mamă al lui Hermann Oberth - se făceau, ca de obicei în cadrul discuţiilor, anticipări, preziceri etc. La un moment dat, bunicul lui Oberth spune: "Puteţi crede ce vreţi, dar să ştiţi că, peste o sută de ani, oamenii vor ajunge pe Lună. Nepoţii noştri vor fi martorii acestui eveniment". Exact 100 de ani mai târziu, la 22 iulie 1969, Neil Armstrong avea să păşească pe lună, spunând celebrele cuvinte "Un pas mic pentru om, dar unul uriaş pentru omenire". Copil fiind, Hermann Oberth a aflat cuvintele bunicului său de la mama sa. Este posibil ca de aici să i se tragă lui pasiunea, încă din fragedă copilărie, pentru rachete şi zborurile cosmice.

Pasionat de scrierile lui Jules Vernes

La Sighişoara, unde Oberth şi-a petrecut copilăria, edilii de azi ai oraşului au amenajat în Muzeul Municipal, evident, sus în pod, o expoziţie dedicată vieţii şi activităţii lui Hermann Oberth. Potrivit biografului Ianzer Heinz Jürgen, la vârsta de 11 ani, Oberth, aflat la Sighişoara, este fascinat de scrierile lui Jules Vernes. Spre deosebire de ceilalţi copii care-l citeau pe marele scriitor francez, Oberth îşi foloseşte cunoştinţele matematice şi fizice, pentru care avea o aplecare deosebită, şi, nu numai că-l citeşte cu creionul în mână, dar îl şi "corectează" în multe locuri pe Jules Vernes. Astfel, în vacanţa de iarnă 1905-1906, Hermann Oberth a citit "De la Pământ la Lună" şi "Călătorie în jurul Pământului", celebrele romane de anticipaţie ale scriitorului francez, care se bazau pe unele cunoştinţe aprofundate de astronomie şi mecanică cerească. Acasă, în camera sa, dar deseori şi la şcoală, ascuns în spatele colegului din faţă, Oberth calculează acceleraţia căreia îi erau supuşi, în uriaşul tun, Barbicane şi echipajul său, forţa gravitaţională pe care trebuiau s-o învingă etc. Printre erorile comise de Jules Vernes, Oberth constată, de exemplu, că ţeava uriaşului tun cu care a fost lansat proiectilul spre Lună ar fi trebuit să aibă o lungime minimă de... 1.250 de km! Pentru a studia comportamentul corpului uman în situaţia în care ar fi fost propulsat cu o rachetă spre cosmos, Oberth recurge la experimente, nu de puţine ori periculoase. De exemplu, el îşi înjectează scopolamină, procurată din cabinetul tatălui său, dr Julius Oberth, şi intră în cada de baie, încercând să vadă astfel "cum reacţionează omul, fizic şi psihic, în imponderabilitate". Altădată, tot "în interes ştiinţific", îşi pune viaţa în pericol sărind de la o înălţime impresionantă în ştrandul din Sighişoara. Cei care l-au cunoscut povesteau că, nu de puţine ori, în drum spre şcoală, Oberth se oprea, scotea o cretă din buzunar şi începea să facă diverse calcule pe trotuar, pe vreun zid etc. Acest gen de "excentrităţi" i-a atras porecla de "Oberth Nebunul", cu care-l gratulau sighişorenii, dar pentru asta Oberth nu le-a purtat niciodată ranchiună. În 1908, Hermann Oberth a construit şi o centrifugă. Cu ea s-a apucat să cerceteze dacă şi cât de mult poate suporta omul condiţiile de acceleraţie mărită. Braţele caruselului erau de 35 metri lungime şi se roteau în jurul unei axe verticale. Forţa centrifugă rezultată trebuia să mărească apăsarea exercitată asupra pasagerilor, aşa cum se întâmplă în momentul pornirii rachetei. Azi, asemenea centrifuge funcţionează în toate centrele de antrenament pentru astronauţi. Este uimitor că ele nu se deosebesc, nici prin construcţie, nici prin principiu, de proiectul elevului sighişorean.

"Racheta spre spaţiul interplanetari"

Un lucru e sigur: bătrânului Krasser nici prin gând nu i-a trecut că unul dintre nepoţii lui va avea o contribuţie decisivă la împlinirea profeţiei sale. După ce a terminat studiile primare şi gimnaziale la Sighişoara (Şcoala din Deal) şi Mediaş (Liceul Şt. L. Roth) şi, apoi, a studiat fizica la Cluj, München, Götingen şi Heidelberg, în ianuarie 1922, studentul Hermann Oberth îşi scria prefaţa la prima lui lucrare: "Racheta spre spaţiul interplanetari". Ea consacra patru teze esenţiale în domeniul astronauticii: 1. Se pot construi aparate capabile să se ridice deasupra atmosferei terestre; 2. Astfel de maşini vor învinge forţa de atracţie a pământului; 3. În ele pot călători oameni, fără a fi în pericol; 4. Construcţia şi folosirea acestor aparate de zbor pot aduce omenirii inclusiv beneficii economice. Apoi, în 1929, apare opera fundamentală a lui Hermann Oberth, "Căi ale zborului interplanetar". Pionierul zborurilor aeriene, Robert Esnault - Pelterie, a numit această lucrare "Biblia astronauticii ştiinţifice". De altfel, ea va fi distinsă cu "Premiul internaţional pentru ştiinţa zborurilor interplanetare". În acelaşi an, la Berlin, are loc premiera mondială a primului film despre zborurile interplanetare, "Femeia din Lună", realizat de regizorul Fritz Lang, care l-a avut drept principal consilier ştiinţific pe Herman Oberth. Filmul s-a bucurat de un succes internaţional.

Primul rachetodrom din lume

În aceeaşi perioadă, au loc primele încercări practice ale lui Herman Oberth. Potrivit celui mai cunoscut biograf al lui, Hans Barth, în anul 1930, Oberth obţine prima expertiză oficială pentru motorul mic de rachetă - duza conică. Câteva luni mai târziu, sub îndrumarea discipolilor lui Oberth, Rudolf Nebel şi Klaus Riedel, se construieşte, la Berlin - Reineckendorf, primul rachetodrom din lume. Lucrările lui Oberth sunt traduse în limba rusă, de unul dintre asistenţii săi. La Leningrad, ruşii demarează cercetările în domeniul zborurilor cosmice, cărţile lui Konstantin E. Ziolkowski (1857- 1935), neluate în seamă la prima apariţie, sunt reeditate şi popularizate.

Din nou acasă, la Mediaş

Reîntors la Mediaş ca profesor de matematică şi fizică, la Liceul "Şt. L. Roth", Oberth îşi continuă studiile experimentale. Obţine de la Regele Carol al II-lea aprobarea de a face experimente la Şcoala de Aviaţie din oraş. În perioada 1932-1935, Oberth construieşte mai multe modele de rachete experimentale, câteva fiind şi lansate. Aici proiectează o rachetă cu combustibil solid, pe bază de nitrat de amoniu, aptă de zbor. Urmează plecarea din nou în străinătate şi elaborarea altor lucrări ştiinţifice, printre care, "Cea mai bună separare a agregatelor în trepte" (Peenemunde 1941), "Oameni în spaţiul cosmic" (Dusseldorf 1958) etc. Una peste alta, specialiştii au stabilit un număr total de 95 de soluţii propuse de Oberth, folosite în construcţia rachetelor mari, peste 200 de formule şi relaţii fizico-matematice, precum şi alte circa 100 de idei, concepte şi soluţii de utilizare, care au fost transpuse în practică în domeniul astronauticii. Elevul şi asistentul preferat al lui Oberth, Wernher von Braun, creatorul de mai târziu al rachetei americane Saturn V şi principalul colaborator al lui Oberth în perioada în care a lucrat în SUA, la NASA, spunea: "Fiecare idee mare are nevoie de un profet, căruia îi revine greaua misiune a iniţiatorului, a celui care deschide drumul recunoaşterii şi realizării acele idei. Şi orice nouă cunoaştere ştiinţifică are nevoie de un dascăl, care în puţine cuvinte, precis, poate formula principiile de bază şi ipotezele, dar să arate şi importanţa acestora şi posibilităţile de utilizare. Profesorul Oberth este pentru tehnica spaţială şi profet, şi inovator. În plus, el n-a avut nevoie de laboratoare costisitoare şi de instalaţii de cercetare care să înghită miliarde. Cu capacitatea sa genială de creaţie, cu uimitorul său spirit inovativ, Oberth a pus bazele unei noi industrii impozante".

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.