Raportul evaluează 178 de țări pe baza a trei categorii: risc politic, risc macroeconomic și risc operațional.

Conform raportului, România a înregistrat un progres în ultimii ani, însă disputa prim-ministru – președinte are potențialul de a îngreuna atingerea stabilității politice. Astfel, ținându-se cont de alegeri și de componenta ce ţine de eficienţa adoptării legislaţiei, România obține 62,7 puncte, pe o scară de la 0 la 100, unde o valoare sub 49 înseamnă instabilitate politică.

În regiune, Moldova, Ucraina și Serbia sunt considerate cu risc politic ridicat, având scoruri situate sub 49 de puncte, iar Bulgaria este situată între 50 și 59 de puncte. În Europa, singurele țări cu un punctaj aproape de 100 sunt Elveția, Danemarca, Norvegia și Suedia.

Economia României prezintă una dintre cele mai rapide creșteri din CEE în următorii ani. Cheltuielile de gospodărie încep să își revină, iar Guvernul va cheltui mai mult pentru a susține creșterea economică. Din cauza încetinirii exporturilor, economia se va orienta către un model intern. Astfel, va fi nevoie de mai multe acțiuni pentru a înlătura corupția, a îmbunătăți absorbția fondurilor europene și a diversifica tipul produselor exportate pentru ca țara să revină la creșterea de dinainte de criză. România are un scor de 59,2 pentru riscul economic pe termen scurt.

Lipsa autostrăzilor

Pe scara riscului operațional, România înregistrează 58,8, poziționându-se astfel pe locul 50. Scorul țării este deosebit de slab pentru componenta "risc logistic" – 52,4.

Acest lucru reflectă parțial rețeaua de drumuri subdezvoltată a țării, unde lipsa autostrăzilor este o problemă deosebită. Deși România a făcut progrese în îmbunătățirea rețelei de transport în ultimii ani, o rată slabă a absorbției fondurilor UE va limita dezvoltarea în următorii ani.

O altă concluzie a raportului arată că în 2014 violența politică a fost unul dintre riscurile principale în Ucraina, Hong Kong, Orientul Apropiat, Thailanda și Africa de Nord. În 2015, și alte țări se pot confrunta cu această problemă, mai ales cele în care populația este din ce în ce mai îngrijorată cu privire la economie și/sau un singur lider deține puterea politică de mai mulți ani.

"Unul dintre trendurile din ultimii ani este o delimitare clară între piețele emergente care reprezintă oportunități de investiție pentru multinaționale și cele care nu oferă niciun fel de oportunitate", spune Yoel Sano, directorul departamentului de risc politic global și securitate din cadrul BMI.

Astfel, în timp ce China, India și Indonezia sunt atractive din punct de vedere al investițiilor datorită reformelor guvernamentale și economice care au avut loc în ultimul timp, Rusia rămâne problematică, în principal din cauza anexării Crimeei, ceea ce a dus la sancțiuni impuse de SUA și de alte guverne europene.

Evan Freely, lider global al Global Credit & Political Risk din cadrul Marsh, adaugă: "În 2015, este foarte probabil ca riscul politic să se intensifice în multe părți ale lumii. De aceea, multinaționalele trebuie să cunoască aceste probleme cheie din țările și regiunile în care activează și să aibă un plan pentru a-și proteja interesele strategice".

Căderea preţului petrolului

O altă problemă identificată prin acest raport este impactul pe care îl poate avea căderea prețului petrolului ca materie primă asupra țărilor dependente de acesta. În timp ce un preț mic ar putea să aibă un impact pozitiv în cazul țărilor  importatoare de petrol, o perioadă prelungită de prețuri scăzute ar putea afecta negativ țările care se bazează pe exportul petrolului. Iran, Angola, Ciad, Venezuela și Guineea Ecuatorială sunt considerate ca având un risc sever de deteriorare a profilului de risc politic în cazul în care prețul petrolului continuă să scadă.

Potrivit raportului, 2017 va fi un an crucial pentru riscurile politice având in vedere că sunt programate o serie de alegeri internaționale. În plus față de noul președinte american care va prelua mandatul în ianuarie și un posibil referendum privind apartenența Marii Britanii la UE, 2017 va veni cu alegeri în Franța, Germania, Hong Kong, Iran și Coreea de Sud, printre altele.

Te-ar putea interesa și: