Guvernul Ungariei intenționează să schimbe legea băncii centrale, pentru a atenua impactul bugetar al finanţării acesteia. Mai exact, executivul condus de Viktor Orban va avea la dispoziție cinci ani în loc de actualele opt zile pentru a transfera fonduri Băncii Naţionale a Ungariei (NBH), în cazul în care banca înregistrează o pierdere din operaţiunile sale. Această prevedere este inclusă într-un proiect de lege care se află pe masa Ministerului de Finanţe.

Deficitul bugetar al Ungariei a crescut în acest an, după o serie de cheltuieli înaintea alegerilor din aprilie şi creşterea preţurilor energiei şi achiziţiilor suplimentare de gaze din Rusia.

Modificarea propusă la legea care reglementează funcţionarea Băncii Naţionale a Ungariei ar permite guvernului să repartizeze plăţile către bancă în cinci sume egale, pe o perioadă de cinci ani. Această măsură se dorește a ușura povara imediată asupra bugetului de stat.

Banca centrală, pierdere de 497,44 milioane de dolari în prima jumătate a lui 2022

Banca centrală a înregistrat o pierdere de 200,9 miliarde de forinţi (497,44 milioane de dolari) numai în prima jumătate a anului 2022, ca urmare a creşterii costurilor ratei dobânzii şi extinderii bilanţului de active.

Scopul modificărilor propuse este ”de a asigura că banca centrală dispune de un capital adecvat, reducând în acelaşi timp riscurile pentru buget”, spune Ministerul de Finanţe în legislaţie.

Dacă Banca Naţională a Ungariei va face profit, atunci va plăti 50% din acesta guvernului, ca dividend, a adăugat acesta.

Banca centrală nu a răspuns imediat la întrebările Reuters cu privire la modificările propuse.

Ministerul Finanţelor a declarat luna trecută că guvernul premierului Viktor Orban a ridicat ţinta de deficit pentru 2022 la 6,1% din producţia economică, de la 4,9%. Pentru a reduce deficitul, guvernul a anunţat în luna mai impozite extraordinare pentru bănci şi anumite companii mari.

Ungaria nu susţine plafonarea preţului gazelor naturale în UE

De asemenea, din august a eliminat plafoanele pentru preţul energiei în cazul gospodăriilor cu consum mai mare.

De altfel, Ungaria a spus categoric că nu susţine sub nicio formă plafonarea preţului gazelor naturale în Uniunea Europeană, deoarece aceasta ar fi o măsură de sancţiune camuflată, care va duce la creşterea preţurilor la energie şi la provocări serioase în privinţa securităţii aprovizionării.

În opinia oficialilor de la Budapesta, plafonarea prețului la gaze nu există niciun motiv politic pentru care maghiarii ar fi puși în situația „nedemnă” de a nu avea încălzire, de a nu putea găti sau de a nu avea suficientă apă caldă.