Acesta a declarat vineri, la Bruxelles, că Ungaria nu susţine sub nicio formă plafonarea preţului gazelor naturale în Uniunea Europeană, deoarece aceasta ar fi o măsură de sancţiune camuflată, care va duce la creşterea preţurilor la energie şi la provocări serioase în privinţa securităţii aprovizionării.

Ministrul a mai spus și că introducerea unui plafon de preţ ar fi o decizie politică: ”Nu există niciun motiv politic pentru care i-am pune pe maghiari în situaţia nedemnă de a nu avea încălzire, de a nu putea găti sau de a nu avea suficientă apă caldă”.

Potrivit unui comunicat remis de minister, în cadrul conferinţei de presă susţinută după reuniunea extraordinară a Consiliului pentru Energie al UE, ministrul a calificat drept complet absurdă propunerea Bruxelles-ului, despre care a spus că are ca scop eliminarea gazului rusesc.

Mai mult, comisarul european de resort a şi recunoscut că măsura este una politică, menită pur şi simplu să reducă veniturile statului rus şi nu poate avea ca rezultat o reducere a preţurilor, se arată în comunicat.

“Prin urmare, această dispoziţie nu este altceva decât o sancţiune. Ea este deghizată ca o plafonare a preţului gazelor, considerată ca o măsură comercială, poate fi impusă cu o majoritate calificată, în timp ce, dacă ar fi introdusă ca sancţiune, ar trebui adoptată în unanimitate”, a avertizat ministrul.

“Dacă gazul rusesc va fi interzis pe piaţa europeană, securitatea energetică a Ungariei va fi expusă unor riscuri serioase. Modul în care o ţară se aprovizionează cu gaze naturale nu este o chestiune politică, ideologică sau onirică, ci una fizică”, a spus el.

Ungaria nu susţine sub nicio formă plafonarea preţurilor

Acesta susține că acest lucru ar duce la creşteri de preţuri şi la provocări serioase în privinţa securităţii aprovizionării, dar au existat alte opt state membre care s-au opus şi ele propunerii sau au avut rezerve faţă de ea.

“Întrebarea noastră este clară: până când vrea Bruxelles-ul să continue această politică de sancţiuni care este complet împotriva intereselor Europei? Bineînţeles că nu am primit nici de această dată un răspuns la această întrebare”, a spus el.

“Sancţiunile au eşuat, războiul se agravează tot mai mult, preţurile la energie cresc, iar aprovizionarea noastră cu energie se confruntă cu provocări din ce în ce mai serioase”, a subliniat ministrul.

“Introducerea unui plafon de preţ ar fi o decizie politică. Noi însă nu cunoaştem niciun motiv politic pentru a renunţa la securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei. Nu există niciun motiv politic pentru care i-am pune pe maghiari în situaţia nedemnă de a nu avea încălzire, de a nu putea găti sau de a nu avea suficientă apă caldă”, a adăugat ministrul.

Szijjártó a mai punctat și faptul că aprovizionarea cu gaze a Ungariei este în prezent sigură, în timp ce nivelul mediu de încărcare a depozitelor de gaze în UE este de 22% din consumul anual, în Ungaria această cifră este de 38%, care este al treilea cel mai ridicat nivel din UE. Obiectivul comunitar este de 35 %, obiectiv pe care doar cinci state membre l-au atins până în prezent.