Potrivit comunicatului de presă remis de MADR, principala temă de discuţie a fost potenţialul României în dezvoltarea programului de creştere a sturionilor şi, implicit, programul de repopulare a Dunării cu aceste specii rare şi extrem de valoroase. Stelian Fuia a anunţat, cu această ocazie, că programul demarat în anul 2006 şi întrerupt în 2010 va fi reluat în acest an. Fuia nu a precizat suma alocată în acest scop şi nici sursa de finanţare.

Programul naţional de susţinere a Dunării cu puiet de sturioni din specii ameninţate a fost demarat în anul 2006 de ministerele Agriculturii şi Mediului, pentru refacerea populaţiilor de sturioni sălbatici din fluviu, grav afectate de braconaj şi de pescuitul excesiv din perioada 1990-2000.  Ca urmare, autorităţile române au interzis pescuitul speciilor de morun, nisetru, cegă, păstrugă şi viza pentru o perioadă de 10 ani, adică, până în 2016. Pe de altă parte, în perioada 2006-2009, România a populat Dunărea cu peste  400.000 de pui de sturioni, fondurile fiind suportate de guvern, mai exact, de Ministerul Agriculturii.

În 2009, în urma unei licitaţii publice, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) a încheiat un acord-cadru, valabil pentru o perioadă de patru ani, cu asocierea “Ecosturia”, pentru producerea şi furnizarea de pui de sturion (câte 150.000 de exemplare pe an) necesari continuării programului de populare a Dunării. Suma alocată: un milion de euro anual. Primul lot, produs la crescătoriile din Tămădău şi Oltina, a fost eliberat în Dunăre, în 2009, după ce a primit avizul unei comisii de experţi de la ANPA. Exemplarele au fost cipate, pentru a se putea urmări evoluţia lor, apoi eliberate în Dunăre, în zona Stelica- Feteşti, judeţul Ialomiţa(păstruga, morunul şi nisetrul) şi la Corabia, judeţul Olt(cega ). Însă, pe fondul crizei economice, pentru anul 2010 Ministerul Agriculturii nu a mai alocat nici un ban acestui program. Ca urmare, sturionii crescuţi, potrivit contractului, de cele două firme specializate, la Oltina şi la Tămadău, au fost eliberaţi în 2010 în Dunăre, la Feteşti, dar în mod gratuit. Nici în 2011, Ministerul Agriculturii nu a putut aloca milionul de euro pentru repopulare (proiectul nefiind eligibil, el nu poate fi finaţat din fonduri europene, prin Programul Operaţional pentru Pescuit: 2007-2013). Rămâne de văzut ce fonduri va aloca guvernul pentru acest an şi care vor fi sursele de finanţare.

Dunărea inferioară este singurul areal din Uniunea Europeană în care sturionii cresc şi se reproduc în mod natural.Din cauza braconajului practicat în ultimii ani, sturionii au devenit din ce în ce mai rari, specii precum viza dispărând complet din Dunăre. Exemplare de morun şi nisetru ajunse la maturitate se mai prind foarte rar, chiar şi de braconieri. Reproducerea sturionilor necesită timp îndelungat. De exemplu, o femelă de morun depune pentru prima oară icre abia după vîrsta de 14-15 ani. Pe de altă parte, embrionarea artificială a icrelor de sturion şi creşterea puietului până la stadiul în care se poate hrăni singur, în Dunăre, sunt operaţiuni extrem de dificile, pe care, însă, specialiştii noştri de la institutele de cercetări piscicole din Tulcea şi Galaţi le practică cu succes de ani de zile.