Anuntata rocada la taxele pe salarii a nascut zeci de discutii despre felul cum va fi pusa in practica.
Circula varianta ca toata contributia de 60% va fi impartita in mod egal intre angajat si companie: o cota unica pentru fiecare. Rotunjit, ar rezulta o contributie de 30% la angajat si una similara la angajator. Ar insemna ca atat compania, cat si salariatul va suporta in mod egal toate taxele: de la contributia la sanatate, la fondul de somaj, CAS, dar si restul taxelor si impozitelor pe munca.
Cu sanse mai mari de succes este creditata varianta impartirii in procente egale doar a CAS: „o cota unica pentru angajat si angajator”, cum o numeste ministrul finantelor publice, Mihai Tanasescu. Castigator sigur e dat bugetul. Dar pe spatele cui?
„Am decis sa reducem ponderea acestor cheltuieli si, pe baza cresterii economice din anul 2001, s-au creat conditiile pentru o reducere a contributiilor cu trei puncte procentuale, respectiv de la 60% la 57%. Am stabilit in sedinta de guvern ca, incepand cu 1 ianuarie 2003, sa scadem cu cinci puncte procentuale, poate chiar cu 7%, nivelul acestor contributii, iar, pana la sfarsitul anului 2004, sa ajungem la 40-45%”, a precizat premierul Adrian Nastase in tele-conferinta cu prefectii.
La prima vedere, anuntata masura nu are decat virtuti. Toata lumea acuza o fiscalitate oarba pe forta de munca, astfel incat orice reducere, cat de mica, nu poate decat sa bucure. In realitate, pachetul de masuri e cu doua taisuri.
Scaderea contributiilor pe salarii loveste tot in munca: fie salariatul pleaca acasa cu bani mai putini, fie totul se va sparge in capul firmei. Experienta Legii nr. 19/2000, pusa in aplicare anul trecut, face mai credibila a doua varianta.
Sa ne amintim: pana in aprilie 2001, firmele achitau 30% la fondul de salarii, iar angajatul 5% pentru pensie.
Dupa aceasta data, un nou procent si-a facut aparitia pe fluturasul de salariu: 11,67%, in loc de stiutul cinci la suta. Practic, in ziua lefii, ar fi trebuit sa primim cu cateva procente mai putin decat banii cu care eram obisnuiti. Cu toate acestea, legea a obligat angajatorii sa suporte ei diferenta. Pe hartie, cifrele brute s-au umflat, cu efect imediat cresterea datoriilor catre stat. Raportate la o baza mai mare, toate contributiile datorate de firma au crescut ca valoare: sanatate 7%, somaj 5%, comisionul la camera de munca 0,75%.
Scaderea e crestere toata ziua
Sa presupunem ca Guvernul va reduce totalul CAS la 32% (de la actualul 35%). Cu discountul promis de cabinet, rezulta cate un 16% la fiecare. Calculele arata ca, pentru a plati aceleasi opt milioane unui angajat, firma va datora, in noile conditii, cu peste doua sute de mii de lei mai mult.
Pentru ca salariatul sa primeasca vreo opt milioane lei, costul suportat de companie si angajat, numai ca taxe (fara impozitul pe venit), se ridica pana acum la 8,1 milioane lei. In formula „redusa” a CAS, dar distribuita in mod egal la salariat si companie, aceste taxe cresc, in ciuda reducerii.
Bugetul iese de mai multe ori castigat. Cel mai mare castig vine din siguranta contributiei pusa in carca salariatilor. Prin lege, aceasta trebuie retinuta si virata de firma. Daca nu face aceste plati la stat, fapta e de ordin penal, iar directorii se tem sa riste inchisoarea.
In felul in care e anuntata, masura e o miscare foarte desteapta din partea Guvernului: la adapostul celor trei, cinci sau chiar sapte puncte procentuale eliminate, Executivul isi creste, de fapt, incasarile din munca altora. Spera sa castige puncte bune de popularitate si bani in plus la buget. In loc de amandoua, s-ar putea alege doar cu mai multe slujbe la negru.
Exemplu de calcul pentru un venit modest
La un salariu brut de 5 milioane lei,
1,3 milioane lei intra in buzunarul bugetului de la angajat.
Venit brut 5.000.000
Somaj (venit brut x 1%) 50.000
Sanatate (venit brut x 7%) 350.000
CAS (venit brut x 11,67%) 583.500
Total retineri salariat 983.500
Cheltuieli profesionale 240.000
(deducerea personala de baza x15%)
Venit net din salarii 3.776.500
(venit brut – total contributii – cheltuieli profesionale)
Deducere personala de baza 1.600.000
Deducere copil in intretinere 800.000
(50% deducere de baza)
Total deduceri personale 2.400.000
Baza de calcul 1.376.500
Baza de calcul rotunjita 1.376.000
Impozit lunar 247.680
(OMFP nr. 1/2002)
Salariu net 3.768.820
(venit brut – contributii – impozit salarii)
La o valoare bruta tripla, de 15 milioane lei, un salariat se alege cu aproximativ 8,5 milioane lei, bani in mana, in timp ce statul incaseaza din munca 8,1 milioane lei contributii, plus impozit pe venit.
Nota: exemplu de calcul realizat pe baza „Consilierului de Taxe si Impozite”, editat de Rentrop & Straton.
Comparatie intre sistemul actual si cel care reimparte CAS
Varianta actuala
CAS – 35%, din care 11,67% – de la angajat, 23,33% – de la companie
milioane lei
Venit brut 15
Retineri salariat 19,67% 2,8
(CAS 11,67%, somaj 1%, sanatate 7%)
Venit dupa plata contributiilor 12,1
Companie
Total contributii companie – 36% 5,4
(CAS 23,33%, sanatate 7%, somaj 5%,
comision camera munca 0,75%)
Bani la stat (angajat + companie): 2,8 + 5,4 = 8,2
Varianta cu reducere
Sa presupunem ca Guvernul scade CAS cu trei puncte, la 32%. Totodata, schimba baza de aplicare: ia jumatate din procent de la angajat si jumatate de la angajator (16%).
milioane lei
Venit brut ttt16t
Retineri salariat 24%tttt3,84
(CAS 16%, somaj 1%, sanatate7%)
Venit dupa plata contributiilorttt12,1r
r
Companier
Total contributii companie – 28,75%tt4,6r
(CAS 16%, sanatate 7%, somaj 5%, r
comision camera munca 0,75%)r
Bani la stat (angajat + companie): ttt4,6 + 3,84 = 8,44
