Anul 2009 a fost cel în care Guvernul şi-a impus iniţiativele legislative prin asumnarea răspunderii în faţa Parlamentului. Cinci acte normative importante adoptate au însemnat tot atâtea prezenţe în faţa parlamentarilor.

De la Codul Civil, Codul Penal şi până la Legea salarizării unice, Legea educaţiei şi Legea restructurării agenţiilor guvernamentale, toate  au fost adoptate în cursul acestui an, dar în urma asumării răspunderii de către Guvern în faţa Parlamentului.

Toate aceste acte normative elaborate de Executiv au stârnit dispute aprinse, dar majoritatea solidă din Parlament, asigurată de coaliţia dintre PDL şi PSD, a permis adoptarea lor fără o consistentă dezbatere publică pe marginea lor. Politicienii aflaţi atunci la guvernare au spus că prin asumarea răspunderii s-a câştigat timp, dar, pe de altă parte, reprezentanţii societăţii civile şi partenerilor sociali au fost nemulţumiţi  pentru că nu a existat posibilitatea unor dezbateri.

Codurile, primele documente importante adoptate de Guverbul Boc 1 

Prima măsură pusă în practică prin asumarea răspunderii a fost elaborarea noilor Coduri Civil şi Penal. Soldat cu un imens scandal, demersul Guvernului Boc a fost întârziat de Coalitia „Opriti codurile”, care reuneşte mai multe organizaţii neguvernamentale, şi care a cerut retragerea acestor documente din Parlament şi supunerea lor dezbaterii publice. După unele discuţii şi refacerea parţială a prevederilor documentelor, pe data de 15 iunie, Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pentru adoptarea celor două Coduri. A fost vorba despre două documente şi două asumări, dar fiind susţinut de coaliţia guvernamentală care asigura o majoritate de peste 70% în Parlament, Executivul nu a avut probleme în a trece cele două Coduri.

Trei legi adoptate la pachet, două dintre ele vor trebui modificate 

Un alt moment important al acestui an a fost cel al adoptării celor trei legi: a salarizării unice, a educaţiei şi a restructurării agenţiilor guvernamentale. După discuţii prelungite în care sindicatele s-au arătat nemulţumite îndeosebi de noua grilă de salarizare în sistemul bugetar, Executivul a încercat să evite prelungirea pentru şi mai mult timp a dezbaterilor şi a decis asumarea răsunderii în faţa Parlamentului. În acest fel s-a ajuns ca Guvernul Boc să se prezinte din nou, pe data de 15 septembrie, în faţa parlamentarilor pentru a adopta trei acte normative foarte importante prin asumarea răspunderii. Guvernul a trebuit să îşi asume răspunderea separat pentru fiecre dintre cele trei documente.

Beneficiind şi de acastă dată de o majoritate confortabilă în Parlament, Executivul a reuşit să treacă fără emoţii cele trei legi. 

Probleme au apărut după ce PNL a contestat actele normative la Curtea Constituţională. Instanţa a amânat luarea unei decizii, dar în final s-a pronunţat: două legi sunt constituţionale, cealaltă nu. Astfel, dacă legea salarizării unice şi cea a restructurării agenţiilor au fost declarate constituţionale, în cazul legii educaţiei judecătorii n-au mai ajuns la aceiaşi concluzie. În acest fel, această lege va trebui refăcută.

Problema este că şi legea salarizării unice va face obiectul unor modificări prevăzute chiar în cuprinsul actului normativ. Această prevedere a apărut ca urmare a nemulţumirilor sindicatelor care au ameninţat cu greva generală până în ultimul moment.

Acordul cu FMI, în încercarea de a salva leul 

O decizie importantă a acestui Guvern este legată de accesarea împrumutului de la Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Specialiştii spun că Acordul a fost menit să salveze cursul monedei naţionale şi să dea un imbold creditării. Din cauza crizei politice prelungite însă acordarea banilor de către Fond şi Comisie s-a amânat cu câteva luni.

România a accesat un credit în valoare  totală de 20 de miliarde euro: 12,9 miliarde din partea FMI, cinci miliarde de la UE, 1,1 miliarde din partea Băncii Mondiale şi încă un miliard de la BERD. Banii de la FMI au ca destinaţie rezerva valutară a Băncii Naţionale, cei de la UE şi BM ar trebui să acopere deficitul bugetar, iar cei de la BERD vor fi pompaţi în proiecte private. Prima tranşă, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost virată pe 6 mai.

Reducerea cheltuielilor bugetare a rămas doar un obiectiv 

Printre obiectivele Guvernului Boc s-a numărat încă de la începutul mandatului şi reducerea cheltuielilor bugetare, dar acesta nu s-a realizat precum se anunţa, cele câteva măsuri luate în acest sens având efecte abia la finalul acestui an. 

Primele prevederi legale adoptate de Executiv prevedeau ca până la data de 31 decembrie 2009 să se suspende ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi de subordonare a acestora.

În plus, ordonatorii principali de credite au fost obligaţi să prevadă în proiectul de buget pe anul 2009 cheltuieli pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii cu cel puţin 15% mai mici decât cele aprobate pentru anul 2008.

Cele mai importante măsuri, de reducere a numărului agenţiilor guvernamentale şi interzicere a cumulului pensiei cu salariul încă nu au avut impact asupra cheltuielilor bugetare.