Potrivit lui Steven van Groningen, odată cu apariţia noilor norme, ar putea fi afectaţi cei care nu au apucat să se refinanţeze. Normle prudenţiale i-ar putea face prizonieri în credite cu costuri mai mari, întrucât nu s-ar mai încadra în noile condiţii de garanţii şi avans.
"Limitarea creditului în valută e doar una din posibilităţi. Trebuie să vedem ce facem pe partea de lei, dacă stimulăm creditele în lei, dar asta ţine de nivelul dobânzii, de rezervele minime obligatorii etc. De ce optează cineva pentru un credit în valută? Pentru că are acces la o sumă mai mare. Atunci cum putem creşte accesul pe partea de lei? O pârghie ar putea fi gradul de îndatorare", a explicat Groningen.
Astfel, s-ar putea egaliza nivelul sumei maxime la care un client are acces dacă optează pentru euro sau dacă alege să se împrumute în lei. O posibilitatea ar fi scăderea gradului maxim de îndatorare la valută şi creşterea acestuia la creditele în lei.
Preşedintele Raiffeisen spune că BNR vrea prin noile norme să adreseze riscul sistemic. "Nu am văzut niciun fel de regulament de care s-a vorbit în presă. Nouă nu ne-a transmis BNR nimic. Cred că a fost vorba de o pregătire a terenului. Totuşi, mă aştept ca noile norme să afecteze creditarea din punctul de vedere al volumelor, deoarece clienţii vor avea acces la sume mai mici", a menţionat Steven van Groningen.
