Capital: in ultimul numar al Business Central Europe, BACA are o reclama i care vorbeste de prezenta sa i estul Europei. Sunt amintite doar tarile candidate la UE, dar nu si Rominia. Nu a auzit Departamentul de PR al bancii ca aveti o banca si i Rominia?
Christoph Greussing: A fost cu siguranta o campanie tintita pe anumite piete, cele de la granita cu Austria si care sunt i asa-numitul primul val care va adera la UE, unde reteaua noastra de filiale este mai densa. Reclama nu s-a referit la importanta diferitelor piete.
Capital: BACA este pe piata romineasca de doi ani. inca, reteaua dumneavoastra se limiteaza la Bucuresti. De ce nu ati urmat trendul altor banci care-si extind reteaua teritoriala?
Christoph Greussing: Suntem i faza de largire. Ne-am concentrat pe Bucuresti, urmatorul pas este Timisoara si vrem ca i doi-trei ani sa ne extindem la sapte-opt filiale. Este pasul logic urmat de banca noastra si i alte tari. E adevarat i Polonia am cumparat o banca. Strategia noastra pentru Rominia nu este hotarita dupa fuziunea cu Hypovereinsbank. Deocamdata mergem pe linia stabilita iaintea fuziunii si anume investitii greenfield, deci prin extinderea filialelor. Dar i functie de evolutia pietei, va trebui avuta in vedere si alternativa cumpararii unei banci.
Capital: Ati stabilit totusi ceva legaturi mai apropiate cu bancile rominesti?
Christoph Greussing: Desigur. Am acoperit dezavantajele lipsei unei retele prin diferite contracte cu alte banci, spre exemplu cu Banca Transilvania sau mai nou cu Banc Post, prin care putem sa ne servim propriii clienti din locuri unde nu avem ica sucursale.
Capital: Credeti ca dupa fuziunea cu Hypovereinsbank veti dispune de mai multi bani pentru ca expansiunea pe piata romineasca sa aiba un curs mai rapid?
Christoph Greussing: Este un fapt stiut ca Hypo este foarte solida si bine capitalizata. Cu siguranta ca puterea de investitii si imprumut va fi marita. A luat fiinta un adevarat gigant si, ca la fotbal, am intrat itr-o liga superioara.
Capital: Daca citesti presa est-europeana, mai degraba poate fi vazut ca omoloaga dumneavoastra austriaca, Erste Bank, este pusa pe expansiune.
Christoph Greussing: Acest lucru are de a face si cu ceea ce se itimpla pe piata bancara austriaca. Atunci cind Bank Austria a cumparat Creditanstalt, s-a creat o foarte buna retea de distributie i toata Europa de Est. Erste a iceput relativ tirziu sa-si extinda reteaua i centrul si estul Europei. Acest lucru a determinat Erste sa cumpere banci autohtone din Cehia sau Ungaria. Asta iseamna o cu totul alta strategie. Din punctul nostru de vedere, nu este nevoie de noi achizitii. Piata a fost deja impartita.
Capital: Care credeti ca ar fi diferenta dintre piata bancara romineasca si celelalte state din Europa Centrala si de Est (ECE)?
Christoph Greussing: Daca compari piata romineasca cu cea maghiara, cea din urma este de citiva ani curatata si privatizata, i cea mai mare parte. Sunt mai multe banci straine si piata bancara este mai dezvoltata decit i Rominia. Daca compari capitalizarea bancilor din cele doua tari, Ungaria este din nou i fata Rominiei. Cele mai mari banci rominesti sunt ica neprivatizate, iar aceasta este cheia eficientizarii sistemului bancar. De asemenea, i toate tarile din ECE bancile straine cresc din ce i ce mai mult ca importanta.
Capital: Rominia n-are de ce sa se plinga de banci straine, dar ele vin din Turcia si Grecia. Ce credeti despre acest fenomen?
Christoph Greussing: Piata romineasca ofera posibilitati de expansiune bancilor din Grecia sau Turcia, care vin si ele de pe piete saturate. Dar exista si motive geografice, istorice sau de evolutia relatiilor comerciale. O banca turceasca va plasa banii i Turcia, la cartierul lor general, la fel cum noi plasam banii i Austria, la cartierul nostru general. Ratingul de tara reflecta si siguranta banilor plasati. Este de remarcat agresivitatea pe care o au pe piata bancile turcesti. Agresivitatea are itotdeauna de a face cu profilul de risc al bancii. Poti fi mai agresiv daca iti asumi mai multe riscuri.
Capital: Nu s-ar simti clientii romini mai siguri daca ar sti ca banii lor sunt plasati i Austria, Olanda sau oriunde i Vest decit i Turcia sau Grecia?
Christoph Greussing: Dezavantajul ratingului de tara mai scazut al Turciei determina bancile din aceasta tara sa ofere dobinzi mai mari pentru a atrage clientii.
Capital: Bancile turcesti s-au axat deja puternic pe retail banking si se prevede ca acest domeniu va fi exclusiv al acestora. Va mai fi loc de nou-intrati pe piata?
Christoph Greussing: Cu 23 milioane de locuitori, Rominia este o piata foarte mare. Exista un potential de crestere, fara idoiala. O data ce economia romineasca va icepe sa creasca si sa se alinieze la trendul celorlalte tari din ECE, nevoia de finantare va fi nelimitata, iar bancile vor avea din plin de lucru. Este loc de ajuns pentru banci.
Capital: Ce parere aveti de faptul ca toate bancile rominesti fac de toate, sub conceptul de banci universale. Credeti ca a venit timpul ca bancile sa se specializeze pe anumite activitati?
Christoph Greussing: Piata nu este ideajuns de matura pentru a aparea, de exemplu, banci ipotecare, specializate doar pe finantarea achizitiilor de locuinte. Mai tirziu, cind puterea de cumparare a rominilor se va imbunatati, iar printr-o activitate mai febrila a investitorilor vor creste si achizitiile de locuinte, se va intimpla automat. Este un iceput clasic pentru banci, la fel cum s-a itimplat si i Austria cu ceva timp i urma, cind bancile erau axate pe corporate business, apoi din 1950 s-a dezvoltat asa-numitul privat banking, au aparut conturile de salarii etc. Specializarea bancilor va avea loc, fara idoiala.
Capital: BACA a fost desemnata de catre publicatia The Banker banca anului i ECE. Ce are BACA deosebit fata de alte banci straine?
Christoph Greussing: Grupul nostru s-a miscat rapid i directia retelei de distributie, astfel icit acum avem o acoperire destul de mare i ECE. Aceasta a facut ca brandul nostru sa fie foarte cunoscut i aceasta zona, iar tot mai multi clienti considera banca drept prima adresa pentru cei care vor sa patrunda pe aceste piete. Dintre bancile internationale prezente i ECE, suntem pe primul loc dupa numarul de filiale si avem cel mai mare numar de angajati.
Capital: De ce credeti ca i Rominia nu asistam la fuziuni si achizitii pe piata bancara, desi sunt foarte multe banci, unele cu prea putine sanse de a se impune?
Christoph Greussing: Exista aproximativ cinci-sase banci mari i Rominia, fiecare cu punctele lor tari si slabe, dar care se lupta, i majoritate, cu aceleasi probleme structurale: i portofoliul de credite, procentele de credite neperformante. O fuziune are rost cind nu exista astfel de probleme, caci daca se unesc doua banci cu probleme, ele nu vor face decit sa creeze o problema si mai mare.
Capital: Dupa toate falimentele din sistemul bancar rominesc, credeti ca acesta este acum curat?
Christoph Greussing: Cred ca nu vor fi mari surprize. Exista, probabil, una sau doua banci care i anumite conditii ar putea avea dificultati, i afara de cele care au fost obiectul stirilor din ziare. Cel mai important lucru pentru sistem este ca privatizarea sa mearga mai departe, pentru a deschide drumul investitiilor.
Capital: Ar trebui BNR sa forteze bancile rominesti de mica anvergura sa fuzioneze?
Christoph Greussing: Nu este rolul bancii centrale de a face acest lucru. Dar indirect, prin ridicarea nivelului capitalului social minim necesar, BNR poate sa determine bancile sa-si uneasca fortele, dar aceasta trebuie, i ultima instanta, sa decida actionarii.
Capital: Credeti ca i zece ani vor mai exista banci rominesti sau toate vor fi cumparate de bancile straine?
Christoph Greussing: Cu ani i urma, exista i Austria o mare teama de puternicele banci germane, care cumparau totul. r
Capital: Era itemeiata; arata exemplul bancii dumneavoastra .rn
Christoph Greussing: Desigur, dar spiritul timpului s-a schimbat. Nu se mai gindeste i termenii de granita nationala. Exista o necesitate economica, i ciuda sentimentalismelor care mai persista chiar si la nivelul conducerii politice austriece. Globalizarea pur si simplu trebuie sa elimine aspectele nationaliste din economie.rn
Capital: Spuneati ca multe din planurile BACA tin de rezultatele alegerilor. Mai bine decit un bancher i fruntea Guvernului cum este acum, ce v-ati putea dori?rn
Christoph Greussing: Important pentru Rominia este sa se continue reforma. Nu ne intereseaza culoarea politica a celor care vor guverna. trn
Capital: Nu credeti ca Polonia, Cehia sau Ungaria v-ar fi oferit mai multe oportunitati pentru cariera?rn
Christoph Greussing: Rominia are un potential urias si mi se ofera posibilitatea sa construiesc o banca si o retea. Este o oportunitate si o provocare mare pentru oameni de virsta mea. rn
rn
Carte de vizitarn
Virsta: 35 de anirn
Studii: Academia Diplomatica Viena, Universitatea din Innsbruckrn
Activitate profesionala : Banca Creditanstalt: rn
administrator de cont, director marketing, Country Manager pentru Polonia si Ungariarn
Din noiembrie 1997 vicepresedinte Banca Creditanstalt Rominia SA rn
Din aprilie 1998 vicepresedinte Bank Austria Creditanstalt (BACA) Rominia rn
Hobby: schi