Ce dificultăţi au întâmpinat cei care au încercat să acceseze primele fonduri europene? De ce nu au obţinut finanţare nerambursabilă? Învaţă din greşelile celorlaţi ca să reuşeşti!
A trecut mai bine de un an şi jumătate de la aderarea ţării noastre la UE, timp în care au sosit primele tranşe din banii europeni destinaţi Romåniei şi au fost selectate primele proiecte care vor fi finanţate din fondurile comunitare. Pånă în prezent, ţara noastră are şapte proiecte mari de mediu, care au fost aprobate de Comisia Europeană, a căror valoare totală este de circa 770 de milioane de euro. La acestea se adaugă alte 84 de proiecte care au fost selectate pentru a fi finanţate cu ajutorul instrumentelor structurale, care cumulează aproximativ 493,8 milioane de euro. În ceea ce priveşte fondurile destinate agriculturii şi dezvoltării rurale, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a selectat 678 de proiecte în vederea acordării finanţării nerambursabile, cu o valoare totală de circa 458 de milioane de euro. La acestea se adaugă cele care vor fi selectate în urma sesiunii din luna mai, procesul urmånd să se încheie în curånd.
Citiţi Ghidul Solicitantului!
Răzvan Cotovelea, director general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), a explicat pentru Capital care au fost principalele motive pentru care au fost respinse cererile de finanţare ale unor solicitanţi. „La nivelul nostru de coordonare, am constatat că potenţialii aplicanţi nu îşi stabilesc foarte bine obiectivele proiectului, şi, mai grav, îşi fac proiectele astfel încåt să fie pe placul donatorului, şi nu ţin cont de ceea ce le trebuie lor pentru dezvoltare“, este de părere Cotovelea. În viziunea sa, cele mai frecvente greşeli pe care le fac solicitanţii de fonduri structurale şi de coeziune se referă la:
1. Lipsa unor documente solicitate a se anexa la cererea de finanţare şi/sau necompletarea unor cåmpuri din cererea de finanţare;
2. Nerespectarea unor criterii de eligibilitate a solicitantului şi/sau a proiectului. Un exemplu: obiectul principal al proiectului nu este în concordanţă cu activităţile eligibile stabilite prin Ghidul Solicitantului (de pildă, un proiect care îşi propune realizarea unei construcţii noi, depus pe un domeniu pe care nu se finanţează decåt reabilitarea construcţiilor existente);
3. Prezentarea neclară şi chiar incoerentă a activităţilor avute în vedere şi a planului de implementare a proiectului, cum ar fi succesiunea etapelor, durata fiecărei activităţi etc.;
4. Întocmirea greşită a bugetului proiectului (sume care nu sunt precizate, calcule greşite, nu se face corect distincţia între cheltuieli eligibile şi neeligibile sau între valoarea totală a proiectului, valoarea eligibilă şi valoarea finanţării solicitate);
5. Necunoaşterea sau interpretarea incorectă a unor elemente importante precum achiziţiile publice, ajutorul de stat, informarea şi publicitatea.
Atenţie la consultant!
„Am pierdut sesiunea aceasta din cauza firmei de consultanţă la care am apelat. Au completat greşit dosarul şi am luat mai puţine puncte. Acelaşi lucru mi s-a întåmplat şi cu un proiect pe SAPARD, pentru construcţia unui depozit de mere. E al treilea consultant pe care îl schimb. În octombrie, voi depune un alt proiect, tot pentru achiziţie de utilaje, şi sper ca de această dată să obţin finanţare“, ne-a spus Ioan Jula, proprietarul SC Prodfruct SRL din Cisnădie. Acesta a depus cerere pentru a obţine fonduri europene nerambursabile necesare modernizării fermei pomicole, dar proiectul a rămas pe lista celor ce aşteaptă următoarea sesiune de finanţare. „Nu mi s-a părut mai greu decåt la SAPARD, iar dosarul a avut sub 100 de file. Am înţeles însă că dificultăţile încep abia după aprobare. Se complică lucrurile cu actele justificative, cu plăţile. Pentru achiziţia de utilaje, dosarul nu e prea complicat de întocmit. Îl poţi face într-o noapte. Din păcate, consultanţii nu cer decåt bani şi toţi susţin că sunt grozavi. Rezultatele însă nu se văd“, susţine Jula.
«Am constatat că aplicanţii nu citesc cu atenţie ghidul solicitantului şi de aceea dosarele sunt incomplete sau proiectele nu sunt eligibile.»
Răzvan Cotovelea, director general ACIS
«Am înţeles că dificultăţile încep abia după aprobare. Se complică lucrurile cu actele jutificative, cu plăţile.»
Ioan Jula, patron, SC Prodfruct SRL
4,93 miliarde de euro reprezintă alocarea financiară pentru Romånia, de la bugetul Uniunii Europene, cumulat pentru anii 2007 şi 2008
Cele sapte proiecte majore ale Romåniei
Comisia Europeană a aprobat şapte proiecte mari transmise de ţara noastră la Bruxelles. Este vorba de proiecte din cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, în domeniul apei şi apei uzate. Acestea au o valoare totală de circa 770 de milioane de euro. Este vorba de:
1. Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Giurgiu;
2. Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Călăraşi;
3. Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Tulcea;
4. Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunea Turda -Cåmpia Turzii;
5. Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţele Cluj şi Sălaj;
6. Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Teleorman;
7. Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în principalele aglomeraţii din zonele Mediaş, Agnita, Dumbrăveni şi Copşa Mică (judeţul Sibiu).
Sursa: ACIS
