Îndoielile asupra solvenţei Greciei readuc probleme Spaniei pe pieţe, anunţă marţi cotidienele spaniole, după ce trezoreria a reuşit cu greutate să-şi plaseze bonurile pe pieţe, la preţul cel mai mare înregistrat de la momentul intrării ţării în zona euro.
Un oficial european a dezmințit informația potrivit căreia oficialii de la Atena s-au pus de acord asupra unei restructurări a datoriei.
În cazul în care va intra în incapacitate de plată, Grecia ar fi primul stat european care dă faliment în ultimii 150 de ani.
Conform jurnaliștilor de la Financial Times, piețele financiare nu fac altceva decât să aștepte pronunțarea oficială a restructurării datoriei.

Spania continuă să fie bariera europeană pentru criza financiară, însă turbulenţele se intensifică, scrie cotidianul El Pais. Acest cotidian apreciază că centrul uraganului se află acum în Grecia, care se confruntă cu o posibilă restructurare a datoriilor. Însă, pieţele nu au încredere în Atena şi nici în autorităţile europene, astfel că ţările periferice se confruntă din nou cu probleme, rezumă situaţia publicaţia menţionată.

Datoria spaniolă ajunge la cel mai ridicat preţ, de la intrarea în zona euro, informează la rândul său şi cotidianul El Mundo, precizând cum rentabilitatea pe zece ani a bonurilor spaniole de trezorerie a ajuns la 5,596% din cotizaţia zilnică, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel al dobânzii, de la nivelul înregistrat în 25 octombrie 1999. Datoria creşte din nou, din cauza temerilor de contagiere de la Portugalia, consideră la rândul său cotidianul ABC, după ce trezoreria s-a văzut nevoită să plătească între 33% şi 40% mai mult pentru a-şi plasa bonurile pe pieţe, unde s-a confruntat cu scăderea cererii.

Revin zilele negre de luni, titrează la rândul său şi cotidianul La Razon. Acesta scrie de asemenea că neîncrederea în economia spaniolă creşte, în timp ce criza datoriilor ajunge şi în SUA, unde compania de calificare a riscurilor Standard and Poor’s a scăzut aprecierile faţă de solvenţa acestei ţări.

Criza datoriilor pedepseşte din nou Spania, din cauza dificultăţilor cu care se confruntă Grecia, anunţă şi cotidianul catalan El Periodico. Totodată, această publicaţie mai remarcă şi cum guvernul elen ar putea cere restructurarea datoriilor, în vreme ce Finlanda ameninţă fondul de salvare pentru Portugalia.
Care ar fi consecințele
O restructurare a datoriei Greciei nu este necesară şi ar fi catastrofală pentru ţară, afectând activele băncilor şi fondurilor de pensii şi îngheţând accesul la pieţele de capital, a declarat luni guvernatorul Băncii centrale a Greciei, Georges Provopoulos, transmite Reuters.

Pe fondul speculaţiilor intense de pe piaţă, oficialii de la Atena, alături de oficialii de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, au dezminţit în repetate rânduri că au în vedere restructurarea datoriei Greciei.

‘Banca Greciei a explicat în mod clar, încă din luna octombrie, că o astfel de restructurare nu este nici necesară şi nici dezirabilă’, a spus Georges Provopoulos cu prilejul prezentării raportului anual al Băncii centrale asupra economiei.

‘O astfel de măsură ar avea consecinţe catastrofale atât pentru guvern cât şi pentru investitorii privaţi care nu vor mai avea acces pe pieţe’, a adăugat guvernatorul Băncii centrale.

De asemenea, Georges Provopoulos, care este şi membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a estimat că Produsul Intern Brut al Greciei se va contracta cu cel puţin trei procente în acest an, în condiţiile în care economia greacă va rămâne în recesiune pentru al treilea an consecutiv. În plus, contracţia economiei va conduce la creşterea şomajului peste pragul de 15 procente în timp ce creşterea creditului către sectorul privat vă rămâne în teritoriul negativ în 2011.

În schimb, Provopoulos a prognozat că scăderea costurilor pe unitatea de muncă va fi benefică pentru competivitatea economiei elene, iar deficitul de cont curent al Greciei se va reduce sub 9% din PIB, graţie relansării exporturilor şi diminuării importurilor. De asemenea, indicele preţurilor de consum se va diminua faţă de anul trecut ajungând, în medie, la 3,25 procente.