După ce au fost avertizați că ar putea avea probleme în a cumpăra cadourile preferate de Crăciun din cauza problemelor de aprovizionare, consumatorii și-au început mai devreme cumpărăturile de sărbători în acest an, iar retailerii speră că vor avea un sezon record. 

Federația Națională de Retail din SUA (NRF) estimează că vânzările vor crește cu 8,5% până la 10,5% față de 2020, care a fost un an excepțional de bun. „Perspectivele pentru sezonul de sărbători arată foarte bine”, a declarat economistul-șef al NRF, Jack Kleinhenz. „Poziția neobișnuită și benefică în care ne aflăm este aceea că gospodăriile au crescut masiv cheltuielile în cea mai mare parte a anului 2021 și rămân cu suficientă putere de cumpărare de sărbători.” 

Această creștere a cheltuielilor se vede și în România unde vânzările cu amănuntul în septembrie au fost mai mari cu 8,4% față de aceeași lună a anului precedent, deși au crescut cu doar 0,2% față de august 2021. A fost a șaptea lună consecutivă de creștere a comerțului cu amănuntul, dar cu cel mai slab ritm din martie, pe fondul pandemiei de COVID-19 și a crizei lanțurilor de aprovizionare. 

Un sondaj al Conference Board arată că 58% dintre consumatorii americani se așteaptă la prețuri mai mari de sărbători. Doar 42% dintre consumatori intenționează să comande online cel puțin jumătate din cadouri, în scădere față de cei 52% de anul trecut, ceea ce semnalează o întoarcere a clienților la mall. „Întreruperile lanțului de aprovizionare din cauza pandemiei au cauzat penurie de mărfuri și cea mai mare parte a presiunii inflaționiste din acest an”, a declarat Kleinhenz. „În condițiile  în care consumatorii vor căuta să facă cumpărături mai devreme, este posibil ca stocurile să fie reduse mai repede și ar putea apărea penurii în ultimele săptămâni ale sezonului de cumpărături. Cu toate acestea, dacă comercianții cu amănuntul pot asigura destule produse pe rafturi și dacă marfa ajunge înainte de Crăciun, ar putea fi un sezon de vânzări de sărbători spectaculos.

„În acest an, 49% dintre consumatori au început deja, înainte de luna noiembrie, să planuiască achizițiile sau chiar să cumpere, îmbrăcăminte, electronice și jucării, de teamă că acestea se vor epuiza. Cardurile cadou sunt din nou cel mai popular cadou, fiind dorite de 56% dintre respondenții la sondaj.

Lipsa de personal aduce noi tendințe pe piața muncii – salariul cu plata la cerere

Un alt motiv de îngrijorare este criza globală de personal. Un raport recent al Manpower Group arată că, la nivel mondial, 69% dintre angajatori nu pot găsi persoane cu competențele de care au nevoie, ceea ce reprezintă cea mai mare cifră din ultimii 15 ani. 

România este menționată în raport ca fiind o țară în care să găsești angajați având competențele dorite este foarte dificil, aproape 80% dintre angajatori având probleme în a găsi talente. În prezent, există 280.000 de locuri de muncă neocupate, ceea ce a declanșat decizia Guvernului de a crește numărul de lucrători extracomunitari admiși în România, în paralel cu o simplificare a procedurilor de angajare pentru aceștia.  

În SUA, există încă peste 10 milioane de locuri de muncă vacante. Ultimul raport american privind crearea de locuri de muncă în sectoarele non-agricole a avut cifre bune, numărul de angajați a crescut cu 531.000 în octombrie, iar rata șomajului a scăzut ușor la 4,6%. Creșterile de locuri de muncă au avut loc în sectorul de agrement și ospitalitate, în serviciile profesionale și de afaceri, în industria prelucrătoare și în transport și depozitare. Învățământul public a pierdut locuri de muncă. 

Potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA, în octombrie 2021 erau angajați direct în industria comerțului cu amănuntul aproximativ 15.470.000 de lucrători, cu 139.000 mai puțini decât cifrele de dinaintea pandemiei.  În contextul în care sezonul de sărbători este aproape, comercianții din SUA estimează că în acest an retailerii ar putea angaja până la 665.000 de lucrători sezonieri, de la poziții în magazine până la locuri de muncă în depozite, comparativ cu 486.000 de lucrători în 2020. Asta s-ar putea să fie o sarcină foarte dificilă. America se confruntă cu un exod din retail, angajații mutându-se în alte industrii.  Unii se îndreaptă spre poziții mai puțin stresante în bănci, agenții de asigurări, administrații locale și magazine de marijuana. Alții se întorc la școală pentru a învăța noi meserii sau așteaptă până când pot asigura o îngrijire stabilă copiilor.

Companiile iau măsuri disperate

Lipsa angajaților a declanșat măsuri disperate din partea unor companii, cum ar fi renunțarea la testarea candidaților pentru depistarea drogurilor. Alți angajatori aderă la o tendință recentă în materie de salarizare, care oferă personalului lor posibilitatea plății salariilor pe măsură ce sunt câștigate. În timp ce majoritatea salariilor sunt plătite săptămânal, de două ori pe lună sau lunar, creșterea industriilor cu angajați independenți (precum Uber) a condus la apariția unei noi forme de plată.

Plata la cerere este folosită acum de lanțuri de restaurante precum McDonald’s (MCD), Taco Bell, KFC și chiar Walmart (WMT). Cu aceste servicii, angajații primesc o notificare pe smartphone atunci când își termină ziua de lucru și pot decide apoi dacă doresc să încaseze salariul pe ce au lucrat în ziua respectivă. Dacă da, banii sunt fie transferați pe un card de debit preplătit, fie depuși direct în conturile lor bancare. Acest serviciu le permite angajaților să își ia salariul atunci când au nevoie, creând oportunități pentru companiile de carduri de credit precum VISA (V) și Mastercard (MA), dar și o nișă pentru companiile fintech. 

Această tendință are avantajele și dezavantajele sale, cum ar fi o abordare mai flexibilă pentru angajat în gestionarea finanțelor sale și mai puțin stres atunci când apare o cheltuială neașteptată, dar, pe de altă parte, poate induce un sentiment de nesiguranță și costuri mai mari pentru tranzacții multiple. Există o estimare conform căreia industria de software de salarizare în cloud, care permite, printre alte servicii, salarizarea la cerere, este pe cale să ajungă la 10,23 miliarde de dolari până în 2023.