ANAF a publicat recent un ghid detaliat și explicații suplimentare privind impozitarea veniturilor obținute din arenda bunurilor agricole, precum și despre documentele fiscale pe care trebuie să le depună atât arendașii (fermieri sau societăți agricole), cât și arendatorii (proprietarii terenurilor).

În cadrul unui webinar susținut de reprezentantele ANAF din Galați și Tulcea, au fost clarificate aspecte importante legate de impozitul pe venit, contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS), formularul 112 și Declarația Unică.

Ce poate fi arendat și cum se înregistrează contractul de arendă

Potrivit legislației fiscale și Codului Civil, în categoria veniturilor din arendă intră toate bunurile agricole care pot fi date în folosință, precum terenurile agricole (arabile, vii, livezi, pepiniere), pășunile, plantațiile speciale, terenurile cu construcții agrozootehnice, precum și animalele, utilajele și alte bunuri destinate exploatării agricole.

Contractul de arendă trebuie obligatoriu să fie încheiat în formă scrisă, iar arendașul are obligația să înregistreze un exemplar al acestuia la consiliul local unde se află terenul, pentru a fi introdus într-un registru special.

Dacă bunurile se află pe raza mai multor consilii locale, contractul se depune la fiecare dintre ele. Toate cheltuielile privind încheierea și înregistrarea contractului sunt suportate de arendaș. Contractul se reînnoiește automat dacă niciuna dintre părți nu notifică în scris refuzul cu cel puțin 6 luni înainte de expirare, respectiv 1 an în cazul terenurilor agricole, conform Startupcafe. 

Cum se calculează impozitul și care sunt obligațiile arendașului

Venitul net din arendă se determină prin aplicarea unei cote fixe de 20% asupra venitului brut, iar impozitul de 10% se aplică asupra venitului net. Plata acestui impozit este responsabilitatea arendașului, care trebuie să rețină și să vireze impozitul la bugetul de stat până pe 25 ale lunii următoare plății.

De asemenea, arendașii trebuie să completeze și să depună lunar formularul 112, care conține declarația privind impozitul pe venit, contribuțiile sociale și evidența nominală a persoanelor asigurate. Formularul se semnează digital și se transmite online către ANAF.

Contribuția la sănătate (CASS) și plafonul anual de venituri

Pentru CASS, baza de calcul anuală se stabilește în funcție de nivelul veniturilor realizate, cu praguri la 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară. Această sumă se calculează prin cumularea veniturilor nete din arendă cu alte venituri obținute, precum drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocieri, activități agricole sau investiții.

Ghidul ANAF acoperă și situații specifice, cum ar fi când un proprietar primește venituri de la mai mulți arendași sau alte cazuri practice, explicând modul corect de tratament fiscal.

Acest ghid ANAF oferă o perspectivă clară asupra obligațiilor fiscale ale celor implicați în arenda bunurilor agricole, ajutând la respectarea legislației și evitarea eventualelor sancțiuni. Veniturile din arendă trebuie tratate cu atenție pentru a respecta toate prevederile fiscale și a asigura o administrare corectă a impozitelor și contribuțiilor sociale. Ghidul ANAF poate fi consultat AICI.