Germania și revenirea ideii Europei „cu două viteze”
În acest text de opinie, Gheorghe Piperea, avocat și membru al Parlamentului European, analizează reapariția în discursul politic european a conceptului de Uniune „cu două viteze”. Pornind de la inițiativele recente ale Germaniei și de la precedentele ideologice ale acestui model, autorul arată cum o astfel de abordare riscă să fractureze Uniunea Europeană, să slăbească piața unică și să adâncească diferențele dintre statele membre. În locul unei Europe mai eficiente, proiectul ar putea produce sciziune, tensiuni interne și o accelerare a proceselor de dezagregare politică și instituțională.
De la Uniune Europeană la Sciziune Europeană
Germania readuce pe agenda dezbaterii publice o idee mai veche, a unui fost președinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, un tip care obișnuia să vină beat la întâlnirile oficiale*.
Uniunea Europeană se va împărți în state membre care vor și state membre care merg mai încet.
Ceva cu două viteze: Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda (și, probabil, Polonia), țări ale Europei cu viteza întâi**, și restul, țări ale Europei cu viteza a doua sau a treia.
Așadar, nu va mai fi Uniune Europeană, ci Sciziune Europeană.
Nu va mai fi piață unică, ci piață fragmentată.
Nu vor mai fi obligațiuni emise de Ursula ca datorii comune de trilioane ale tuturor celor 27 de state, ci doar ale statelor aflate în viteza întâi (recunosc: asta nu mă deranjează).
Nu va mai fi politică militară comună, ci doar moșmondeli ale nemților și ale progresiștilor lui Macron (recunosc: nici asta nu mă deranjează – România se va putea concentra pe NATO).
Nu vor mai exista politici sanitare și de vaccinare comune și nici luptă comună contra climate change, ci numai politici și lupte ale statelor care vor (recunosc: nici asta nu mă deranjează).
În fine, nu va mai exista falimentare în comun a celor 27 de state membre pentru că susțin neabătut, până la victoria finală, regimul mafiot kievean, cu trilioane de euro (recunosc: asta nu mă deranjează absolut deloc, realmente).
Riscul major al sciziunii
Ce nu sesizează ministrul german de finanțe, cel care a relansat ideea bețivului de Juncker, este riscul major al sciziunii.
Iată câteva belele atrase automat de această idee ingenuă:
- statele membre cu viteza a doua se vor simți abandonate și îndreptățite să pretindă cea mai mare independență decizională; deciziile CE, ordinele și ucazurile Ursulei, acordurile comerciale ale UE vor fi considerate inopozabile statelor din viteza a doua; vor putea apărea acorduri ale acestor state cu China, Rusia, SUA, India, separate de țările UE din viteza întâi;
- vor reapărea restricții de circulație în interiorul UE; țările din viteza întâi vor putea să se „integreze” foarte bine și eficient cu Groenlanda;
- în țările din viteza întâi, suveranismul nu doar că va prelua puterea: va determina exit-uri din UE;
- aderarea „accelerată” la UE a Ucrainei va determina exit-uri ale țărilor din viteza a doua, care au trecut prin proceduri drastice de aderare, întinse uneori pe 10 ani (cazul României);
- ideea administrației Trump de a crea o alianță de state membre UE care nu sunt prea încântate de politicile falimentare și anti-democratice ale birocrației UEropene va fi devenit mai simplă ca Guten Tag;
- va exploda euroscepticismul; până acum, doar UEroscepticismul era mărișor; de-acum încolo, Uniunea, în sine, se pune cu picioarele spre apus.
Cu asemenea „prieteni” ai UE, ca Juncker, Thierry Breton și acest ministru neamț de finanțe, nu mai avem nevoie de dușmani.
Notă:
* Juncker a fost surprins o dată încălțat cu un pantof maro și unul negru; întrebărilor repetate adresate de presă, CE le răspundea că Juncker nu e beat, ci are crize de sciatică și suferă rău, săracul, iar chinurile se manifestă uneori prin… amețeli; deci, ca în Caragiale: „nu mă-mpinge, că amețesc…”
** formularea, în sine, e stupidă, căci în viteza întâi mașina merge încet, iar motorul poate fi calat dacă uiți să o treci în trepte superioare…
Hai, Liberare…
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






