O prestație socială menită să recunoască munca de îngrijire
Indemnizația pentru îngrijirea familiei este noua propunere lansată de guvernul federal condus de cancelarul Friedrich Merz. Ideea urmărește să sprijine persoanele care își reduc sau chiar întrerup activitatea profesională pentru a putea avea grijă de membrii apropiați ai familiei aflați în nevoie.
Ministrul federal al Familiei, Karin Prien, a explicat că această inițiativă are la bază realitățile demografice.
„Nu mai este realist să credem că toți cei care au nevoie de îngrijire pot fi asistați doar de profesioniști”, a declarat Prien pentru Funke Mediengruppe.
Statisticile oficiale arată că peste 80% dintre persoanele dependente sunt îngrijite la domiciliu, de cele mai multe ori de rude apropiate. Numărul acestora s-a dublat în ultimii 20 de ani, iar lipsa personalului calificat a devenit o problemă structurală pentru întregul sistem de sănătate.
Noua indemnizație ar urma să fie cuprinsă între 300 și 1.800 de euro lunar, în funcție de venitul anterior, scriu cei de la Ziarul Românesc.
Beneficiarii ar primi echivalentul a 65% din salariul net pierdut, dacă renunță la muncă total sau parțial pentru a avea grijă de rudele lor.
Reacții favorabile din partea organizațiilor sociale
Propunerea guvernului a fost primită cu interes și sprijin de către organizațiile din domeniul social.
„Cei care îngrijesc rude duc poveri uriașe, este timpul ca statul să îi sprijine serios”, a afirmat Michaela Engelmeier, președinta SoVD.
Federația Paritară pentru Asistență Socială a adăugat că măsura poate reprezenta un echilibru necesar într-o societate aflată în continuă schimbare.
Numeroase familii sunt astăzi împărțite între obligațiile profesionale și cele personale, iar sprijinul financiar ar putea reduce presiunea asupra celor care aleg să ofere îngrijire la domiciliu.
Astfel, pentru prima dată, statul german ar recunoaște oficial această muncă nevăzută ca un înlocuitor de salariu.
Critici și temeri legate de finanțare
Totuși, nu toată lumea privește pozitiv această reformă. Principala întrebare se referă la sursele de finanțare. Ministrul Prien a admis că aplicarea integrală a măsurii depinde de evoluția bugetului federal.
Costurile s-ar ridica la miliarde de euro anual, iar actuala situație economică nu oferă încă siguranța implementării.
Expertul în sănătate Jürgen Wasem avertizează și asupra efectelor secundare. Acesta consideră că noua indemnizație ar putea determina o parte dintre angajați să își reducă programul de lucru, ceea ce ar duce la o scădere a veniturilor fiscale și ar putea afecta economia pe termen lung.
Posibile consecințe asupra carierei și pensiilor
Un alt punct sensibil este legat de impactul asupra carierei, în special pentru femei, care reprezintă majoritatea celor care renunță la locul de muncă pentru a îngriji rudele. Reducerea sau întreruperea activității înseamnă pierderi imediate de venit, dar și acumularea unor dezavantaje la pensie.
Asociația pentru Protecția Persoanelor Vârstnice și Dependente de Îngrijire susține însă că, în ciuda acestor riscuri, măsura poate preveni cazurile de sărăcie în rândul persoanelor care ajung la vârsta pensionării. Aceasta consideră indemnizația o măsură crucială pentru stabilitatea socială pe termen lung.
Neclarități privind aplicarea măsurii
Deocamdată, nu este stabilit dacă indemnizația va fi introdusă la nivel național dintr-o dată sau dacă va fi testată mai întâi în anumite regiuni pilot. Cert este că guvernul CDU–SPD a inclus acest proiect în planul mai amplu de reformă a sistemului de îngrijire.
Pentru mulți observatori, Familienpflegegeld ar putea deveni unul dintre pilonii de bază ai politicilor sociale germane din următorii ani. Totuși, la fel de posibil este ca inițiativa să rămână doar un experiment limitat, în funcție de resursele financiare disponibile și de presiunea politică.
Implicații pentru îngrijitoarele din România: vor dispărea multe locuri de muncă în Germania pentru ele
O întrebare care apare firesc este ce impact ar putea avea această indemnizație asupra pieței muncii. Germania este una dintre principalele destinații pentru îngrijitoarele venite din România.
Dacă rudele vor fi sprijinite financiar pentru a se ocupa personal de persoanele dependente, numărul locurilor de muncă disponibile pentru îngrijitoare externe ar putea scădea.
În același timp, necesarul uriaș de personal și creșterea numărului de persoane dependente arată că piața nu va putea renunța complet la forța de muncă din alte state.
Rămâne de văzut în ce măsură echilibrul dintre sprijinul acordat familiilor și angajarea personalului străin va fi modificat de această reformă.
