Primii afectaţi de legea votată în 2007 de "marea coaliţie" de guvernare dintre conservatori şi social-democraţi vor fi angajaţii născuţi în anul 1947, care vor ieşi la pensie la 65 de ani şi o lună. Vârsta de pensionare va creşte ulterior cu două luni pe ani, pentru a ajunge în 2031 la 67 de ani.

Reforma, contestată mai ales de sindicate, este menită să permită supravieţuirea unui sistem de asigurări periclitat de îmbătrânirea demografică, în condiţiile natalităţii scăzute şi ale creşterii speranţei de viaţă. Potrivit Eurostat, Germania este ţara europeană cu cei mai mulţi locuitori de peste 65 de ani (20,6%).

În prezent, vârsta medie reală de pensionare este 63 de ani şi jumătate, legea permiţând retragerea anticipată din activitate, cu o penalizare, la 63 de ani şi după un stagiu de cotizare de 35 de ani.

În 2010, 57,7% dintre cei cu vârste între 55 şi 64 de ani aveau încă un loc de muncă, faţă de 39% cu şapte ani mai devreme. Printre statele OCDE, media este de 54%.

Dintre persoanele din grupa de vârstă 60-64 de ani, 40,5% sunt încă în activitate, însă numai un sfert dintre acestea au un loc de muncă supus cotizaţiilor sociale.

Sindicatele şi alte organizaţii de apărare a drepturilor sociale avertizează că, prin intrarea în vigoare a noii legi, va creşte riscul de pauperizare a persoanelor vârstnice. Partidul Social-Democrat , acum în opoziţie, cere amânarea aplicării legii atât timp cât procentul vârstnicilor angajaţi este de sub 50%. În timp ce guvernul conservator-liberal exclude revenirea asupra prelungirii vieţii active, aripa de stânga a Uniunii Creştin-Democrate solicită totuşi flexibilizarea reglementărilor privind ocuparea persoanelor vârstnice şi cere companiilor să îşi crească disponibilitatea faţă de angajarea lor.

Te-ar putea interesa și: