Berlinul a anunţat, zilele trecute, că acceptă forţă de muncă din Est, după ce în urmă cu aproape un an, restricţionase, până în 2009, accesul cetăţenilor din noile state membre

Speriate de rata mare a şomajului (8,1%), autorităţile de la Berlin încercau astfel să protejeze forţa de muncă autohtonă. Volker Kauder, şeful grupului parlamentar Creştin-Democrat/Creştin-Social în Bundestag, susţinea blocarea accesului esticilor până în 2011: „Nu se poate pe de o parte să reclamăm salarii de dumping, iar pe de altă parte, să importăm masiv forţă de muncă, din România şi Bulgaria, dispusă să lucreze pentru salarii mici“.

În ciuda unor astfel de declaraţii, Germania a anunţat recent că îşi deschide porţile pentru estici, deşi, în luna iulie a acestui an, numărul şomerilor a crescut la peste 3,7 milioane de persoane. Motivul – economia Germaniei suferă în prezent pierderi evaluate la 20 miliarde de euro anual (1% din PIB) din cauza imposibilităţii ocupării multor posturi în industrie, conform Ministerului Economiei din această ţară. „Atât cetăţenii, cât şi Germania suferă de pe urma lipsei forţei de muncă specializată, mai ales a inginerilor“, a explicat această decizie ministrul federal al economiei, Michael Glos.

Şi nemţii încep să prefere să muncească peste graniţă

De la 1 octombrie, accesul inginerilor şi studenţilor se simplifică. Astfel, inginerii din industria electronică, constructoare de maşini şi de maşini-unelte din noile state membre ale UE vor obţine dreptul de a munci în Germania fără ca patronatul să fie obligat să verifice mai întâi dacă poate găsi angajaţi calificaţi în propria ţară. Salariul unui inginer variază între 4.500 şi 5.000 de euro/lună, în funcţie de specializare şi de landul unde lucrează, conform Ministerului Muncii. La rândul lor, studenţii vor putea lucra după încheierea studiilor, fără restricţii, timp de trei ani.

Ce a generat această criză pe piaţa muncii din Germania? 2006 a reprezentat un an – record pentru această ţară în ceea ce priveşte numărul celor ce au plecat la muncă în străinătate. Circa 155.000 de germani, printre care şi numeroşi specialişti de top, au ales să lucreze în Elveţia (salariile nete sunt cu 65% mai mari decât în Germania, iar costul vieţii doar cu 30% mai ridicat decât în ţara natală), Austria şi Statele Unite. Şi tot anul trecut PIB-ul Germaniei a crescut cu 2,8%, ceea ce a condus la crearea a 380.000 de noi locuri de muncă.

Acum, această ţară are nevoie de forţă de muncă calificată, printre cei vizaţi numărându-se şi specialiştii noştri. Anual, de pe băncile facultăţilor româneşti ies peste 15.000 de ingineri. Dar şi piaţa muncii de la noi se confruntă cu o criză de astfel de specialişti. Cum reacţionează patronii români la vestea plecării inginerilor? „Nu te poţi supăra că oamenii caută un trai mai decent. Media salariilor la noi a ajuns la 15%-20% faţă de media salariilor din UE. Salariul unui inginer cu vechime reprezintă cam 40% din leafa unui coleg din Vest. Problema noastră este că avem nevoie de legislaţie care să permită importul de forţă de muncă“, susţine Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români.

Printre primii specialişti care au plecat la muncă în Germania se numără medicii şi asistentele medicale. Iar numărul personalului medical care părăseşte ţara pentru a munci peste hotare este în continuă creştere. „Germania, Marea Britanie şi Franţa au mare nevoie de medici, în special de anestezişti, radiologi şi specialişti terapie intensivă. Adică exact specializările care sunt deficitare şi la noi. De exemplu, sunt spitale judeţene în care un singur anestezist se ocupă de şapte-opt săli de operaţie“, spune Mircea Cinteză, preşedintele Colegiului Medicilor. Conform portalului Allied Physicians (SUA), în Germania, salariul medicilor rezidenţi porneşte de la 1.800 de euro pe lună, iar în domeniul sănătaţii, salariul mediu este de 1.200 de euro pe lună.

20.000 de români au plecat în Germania în primele şase luni

Conform datelelor furnizate de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în primul semestru al acestui an, au plecat în Germania peste 20.000 de persoane, durata contractelor de muncă obţinute fiind între 3 şi 36 de luni. Sistemul medical, agricultura şi alimentaţia publică au oferit cele mai multe posturi. De asemenea, în lunile iulie şi august s-au mai eliberat aproximativ 3.000 de contracte de muncă pentru Germania. „La sfârşitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie, urmează să aibă loc o selecţie cu angajatorii germani pentru aproximativ 250 de locuri de muncă. Se caută bucătarii, personal medical şi agricultori“, afirmă Ioana Perşa, director în cadrul ANOFM. Salariile sunt de aproximativ 1.200 euro/lună.

Cât priveşte firmele de recrutare de forţă de muncă, acestea nu au fost căutate de angajatorii germani. Atât Cristina Velişcu, şef Departament recrutare internaţională din cadrul Adecco, cât şi Cristina Săvuică, country manager al companiei Lugera & Makler, susţin că nu au primit în ultimele luni solicitări din partea colegilor sau a companiilor din Germania, deşi această ţară are mare nevoie de forţă de muncă din Est.

Pleacă şi medicii

Aproximativ 3.500 de medici, dentişti şi farmacişti au solicitat Ministerului Sănătăţii Publice (MSP) să le elibereze certificate de conformitate, prin care studiile din domeniul medical, efectuate în România, sunt recunoscute de către alte state membre ale UE.

De asemenea, la MSP au fost înregistrate 2.600 de cereri prin care asistenţii medicali şi moaşele solicitau adeverinţe de conformitate, care să le ateste pregătirea profesională. Potrivit oficialilor MSP, doar o parte din cei care au solicitat aceste documente lucrează deja în afara ţării, restul aşteptând o oportunitate de angajare în ţările UE.

5.000
de euro reprezintă, în Germania, salariul mediu lunar al unui inginer. Veniturile variază în funcţie de specializare şi de landul în care lucrează specialistul.

61-5795-05_florinpogonaru_rp.jpg«Media salariilor la noi a ajuns la 15%-20% faţă de media salariilor din UE. Salariul unui inginer cu vechime reprezintă 40% din leafa unui coleg din Vest».

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români