În anul 2013, Banca Centrală a Germaniei a decis ca jumătate din rezervele de metal galben să fie depozitate la sediul din Frankfurt, cel mai târziu în anul 2020. Atingerea acestui obiectiv presupunea repatrierea a 300 de tone de aur de la New York şi a 374 de tone de la Paris. 

De la debutul acestei operaţiuni în 2013, o cantitate de 374 de tone de aur, adică 11% din rezerva totală de aur a Germaniei, a părăsit depozitele de la Paris ale Băncii Centrale a Franţei, la fel ca şi 300 de tone din rezervele de aur ale Germaniei depozitate la sediul Rezervei Federale din New York, pentru a ajunge în seifurile Bundesbank din Frankfurt, a declarat Carl-Ludwig Thiele, membru în Consiliul de Administraţie al Bundesbank. 

Derulate în condiţii secrete, aceste transporturi s-au finalizat cu bine înainte de termenul preconizat iniţial pentru 2020 şi au costat Banca Centrală a Germaniei aproximativ 7,7 milioane de euro. 

Bundesbank şi-a atins astfel obiectivul propus ca jumătate din aurul Germaniei să fie stocat în interiorul graniţelor ţării, faţă de 31% în 2013. În prezent, în seifurile Bundesbank din Frankfurt sunt depozitate 1.710 tone de aur, la care se adaugă 1.236 de tone depozitate la Federal Reserve New York (36,6% din total) şi 432 de tone care se află la Londra, în depozitele Bank of England (12,8%). 

Evaluată la aproximativ 120 miliarde de euro, rezerva de aur a Germaniei este a doua din lume ca mărime, după cea a SUA, fiind compusă din 270.000 de lingouri, fiecare cu o greutate de aproape 12 kilograme, ceea ce înseamnă un stoc de 3.378 de tone de aur. 

Păstrarea peste hotare a rezervei de aur este o caracteristică distinctă a Germaniei după cel de-al Doilea Război Mondial. Bundesbank a preferat să stocheze o mare parte din aurul său la aliaţii occidentali în eventualitatea unei agresiuni sovietice. În plus, Londra şi New York-ul sunt principalele centre pentru tranzacţiile cu aur, precum şi două centre valutare globale, iar în situaţii de criză aurul stocat în aceste centre poate fi convertit în lire sterline sau dolari. 

În urma crizei datoriilor din zona euro, o mare parte din populaţia Germaniei şi-a exprimat dorinţa ca un procent mai mare din rezerva de aur să fie stocată acasă, iar unii au ridicat chiar semne de întrebare cu privire la existenţa acestor rezerve. În replică, Bundesbank a publicat o listă detaliată cu locaţia, numărul de inventar, greutatea şi puritatea fiecărui lingou din rezerva sa.

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: