Creşterea economică din ultimii ani şi numeroasele oportunităţi de afaceri din ţara noastră îi determină pe tot mai mulţi romåni să renunţe la joburile bine plătite din străinătate şi să revină în ţară.
O mare parte din tineri şi-au dorit după Revoluţie să plece din Romånia cu orice preţ şi au pronunţat de nenumărate ori sintagma „ultimul care pleacă din ţară să stingă lumina“. A fost şi cazul lui Ovidiu Petreacă, un tånăr din Constanţa, care îşi aminteşte că încă din primul an de facultate avea „dor de ducă“. Vroia să vadă alte ţări, să-şi deschidă orizonturile şi să studieze teme care în Romånia nu se studiau la vremea respectivă.
„Dacă este să fiu sincer, era şi convingerea că în alte ţări lucrurile merg mai bine şi că aş putea învăţa mai multe, în şcoală şi în afara ei, aşa cum gåndesc încă mulţi romåni, sub motto-ul «afară e mai bine»“, mărturiseşte Ovidiu Petreacă. „Am plecat în 1999, imediat după ce am terminat Facultatea de Relaţii Internaţionale, şi eram hotăråt să nu mă mai întorc decåt cel mult în vacanţă. Mi se părea că lucrurile aici merg din rău în mai rău şi că plec cu ultimul tren“, adaugă tånărul. Momentul plecării a reprezentat pentru el începutul unei cariere internaţionale de succes. Dar, după cum mărturiseşte, acela a fost şi punctul în care lucrurile au început să meargă mai bine în ţară, fapt care l-a determinat, cåţiva ani mai tårziu, să se gåndescă la întoarcere. „În Romånia, s-au întåmplat extrem de multe lucruri bune în anii în care am fost plecat, mai ales în economie şi în mediul de afaceri, realizate de oameni care nu ştiau că cel mai bun lucru de făcut la sfårşitul anilor ’90 era să pleci în străinătate“, spune Ovidiu Petreacă.
Tentaţia antreprenoriatului
După plecarea din ţară a urmat un masterat în sociologie economică la o universitate din Polonia, iar după absolvire s-a angajat la Boston Consulting Group (BCG), în Germania. În 2002, a fost admis în programul de MBA la Harvard Business School, fapt ce i-a accelerat dezvoltarea carierei după finalizarea studiilor, cånd a revenit în Germania la Boston Consulting Group. Pånă în luna mai 2008, a urcat rapid în ierarhia companiei de consultanţă în management, iar în urmă cu numai trei luni, avea funcţia de principal, cea mai înaltă poziţie deţinută de un romån la BCG. Deşi, după cum susţin consultanţii în resurse umane, salariul pentru o astfel de poziţie este de ordinul sutelor de mii de euro pe an, Ovidiu Petreacă a decis în urmă cu trei luni că este momentul să se întoarcă în Romånia, pentru că nu mai putea ignora oportunităţile de afaceri care au apărut aici.
Cånd a terminat MBA-ul la Harvard, visa ca pe termen mediu să devină antreprenor. „Antreprenoriatul îmi dă o senzaţie de libertate, în primul rånd, care mă atrage foarte tare. Această senzaţie nu o ai într-o corporaţie, unde trebuie să stai la locul tău, să-ţi aştepţi råndul şi să faci ceea ce ţi se spune“, explică tånărul. Matei Păun, un prieten pe care l-a cunoscut în 2005 şi care a fondat Balkan Advisory Company (BAC Romånia), a încercat în mod repetat să îl convingă că cele mai bune oportunităţi de afaceri sunt în Romånia.
Stagiul în SUA, de nerefuzat
Cei doi au decis să-şi unească forţele, iar Ovidiu Petreacă a devenit partener la BAC, prin preluarea unui pachet de acţiuni. După părerea sa, compania, care oferă servicii de investment banking în Romånia şi în alte patru ţări din regiune, are un potenţial foarte mare de dezvoltare. În acest moment, firma este cel mai mare jucător independent din acest domeniu, în Romånia, după ce luna trecută principalul competitor, Capital Partners, a fost preluat în proporţie de 51% de către Piraeus Bank, pentru suma de 32 de milioane de euro. Partenerii BAC spun însă că ei nu intenţionează să våndă firma în anii următori şi că intenţionează să o dezvolte într-un jucător regional puternic. Evident, preocuparea pentru dezvoltarea afacerii îl va ţine pe Ovidiu Petreacă în anii viitori în Romånia.
La oportunităţile din ţară s-a gåndit şi Bogdan Belciu cånd a renunţat anul trecut la funcţia de vicepreşedinte al unei firme din New York pentru a se întoarce în ţară pe poziţia de manager al companiei de consultanţă în management A.T. Kearney Romånia. El a urmat în paralel Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii şi ASE, iar după absolvire, a lucrat aproximativ doi ani la Bankcoop, cea mai mare bancă privată din Romånia la acel moment. „Am lucrat întåi în operaţiuni internaţionale în cadrul centralei din Bucureşti, apoi în Cipru ca director al sucursalei din Nicosia. Eu am contribuit în mod activ la deschiderea sucursalei, la demararea operaţiunilor şi apoi la coordonarea lor“, explică Bogdan Belciu. În 1999, a decis că este momentul să-şi accelereze dezvoltarea carierei şi a început programul de MBA de la Cornell University, una dintre cele mai prestigioase şi mai vechi universităţi private din SUA. Imediat după finalizarea masteratului, nu a luat în calcul o întoarcere în Romånia. Atunci a primit multe oferte tentante de joburi peste Ocean. „În 2001, atmosfera de business din Romånia era cu totul alta decåt cea de acum; m-am gåndit să revin în Europa, dar oportunitatea de a lucra cåţiva ani în SUA, în cel mai dinamic şi mai agresiv mediu de business, după părerea mea, a cåntărit foarte mult“, mărturiseşte Bogdan Belciu. A ales oferta companiei A.T. Kearney, unde a lucrat pånă în 2005, cånd firma sa a decis să se implice în cåteva proiecte mari din Romånia şi l-au solicitat să contribuie la dezvoltarea proiectelor din ţara noastră.
S-a întors de două ori
„După revenirea în Romånia, am avut cåteva mici ezitări; din punct de vedere profesional, oportunităţile au fost extrem de interesante, însă îmi lipsea foarte mult New York-ul, care este un oraş extraordinar. De aceea, în 2006, m-am întors la New York, acceptånd o poziţie de Vice President la AlixPartners, o firma de consultanţă şi turnaround“, spune managerul A.T. Kearney. „Nu am stat decåt un an, de data aceasta, oportunităţile din Romånia erau mult mai interesante şi de aceea am revenit la A.T. Kearney, în Bucureşti. Această scurtă ezitare mi-a dat ocazia să mă conving încă o dată că Romånia este locul în care vreau să trăiesc şi să lucrez“, mărturiseşte Bogdan Belciu.
Oportunităţile apărute în ultimii ani în Romånia nu i-a adus în ţară numai pe romånii care au plecat în străinătate după Revoluţie. Mai nou, tot mai multe persoane care au fugit de regimul lui Ceauşescu revin pentru a fructifica oportunităţile de afaceri de aici. Este şi cazul lui Tudor Velea, un romån care a plecat împreună cu mama sa în Franţa în primăvara lui 1989. „Cånd am plecat din ţară, eram încă un copil. Aveam numai 13 ani, dar am plecat cu gåndul că nu mă voi mai întoarce niciodată. Nu îmi imaginam că acel regim se va schimba“, spune Tudor Velea. În Franţa, s-a integrat foarte bine, a terminat facultatea, iar ulterior a urmat studii postuniversitare în drept la Sorbona. Dar, chiar dacă a absolvit prestigioasa universitate franceză, perspectivele de pe piaţa muncii nu îi erau tocmai favorabile. „Franţa este o piaţă destul de închisă pentru străini. Un cabinet de avocatură franţuzesc se întreabă de ce să-l angajeze pe Tudor cånd poate să ia un Jean François sau un Pierre“, mărturiseşte Tudor Velea. Aşa că, imediat după ce a terminat studiile la Sorbona, a decis să plece în Statele Unite, unde există un sistem mult mai deschis şi unde străinii se descurcă bine. Acolo a urmat alţi trei ani de studii postuniversitare în drept la Columbia University din New York, iar după absolvire, a lucrat aproximativ şase ani pentru unele dintre cele mai prestigioase firme de avocatură din New York şi Miami. În decembrie 2006, însă, cu numai cåteva săptămåni înainte de aderarea Romåniei la UE, a decis să renunţe la jobul din Miami pentru a fructifica noile oportunităţi apărute în ţară. Prin intermediul unui avocat american din Bucureşti, şi-a găsit un job, iar acum lucrează la firma de avocatură Biriş Goran. În plus, în acest moment, încearcă să pornească un fond de investiţii propriu, Vestar Capital, pentru a beneficia de diverse oportunităţi de afaceri din Romånia. Îşi doreşte să rămånă în ţară, dar mărturiseşte că niciodată nu poţi să ştii ce îţi rezervă viitorul. „Ştiu că îmi doresc să rămån aici. Prietenii mei din Franţa îmi spun mereu că o plantă trebuie să crească acolo unde a fost sădită“, spune Tudor Velea.
Vin şi headhunterii
Consultanţii în resurse umane susţin că în ultimul timp primesc tot mai multe CV-uri de la romåni care au studiat şi care au lucrat în străinătate, dar care acum vor să se întoarcă în ţară. „Săptămåna trecută, am primit trei CV-uri, două de la romåni din Canada şi unul de la un romån din Statele Unite“, spune Răzvan Ilie, consultant la AIMS Human Capital Romånia. Iar Răzvan Ilie le înţelege foarte bine nevoile celor care vor să se întoarcă în ţară, pentru că şi el s-a întors recent din Canada. „Auzind mai multe poveşti fascinante despre Canada, am crezut în ele, m-am dus acolo, m-am trezit, iar după doi ani m-am întors în Romånia“, mărturiseşte tånărul. Dar în perioada aceea nu a stat degeaba, ci a cåştigat experienţă într-un job de resurse umane, unde avea un salariu de peste 50.000 de dolari canadieni pe an, şi a urmat studii postuniversitare în administrarea afacerii la University of Ottawa. Acum îşi foloseşte experienţa canadiană în Romånia.
Schimbările care au avut loc în Romånia în ultimii ani şi faptul că economia noastră are în acest moment un ritm de creştere de invidiat îi determină pe tot mai mulţi romåni să revină acasă. Iar întoarcerea tinerilor care au dobåndit o educaţie şi o experienţă de excepţie peste hotare nu poate decåt să impulsioneze şi mai mult dezvoltarea economică din anii viitori.
Ovidiu Petreaca
partener la BAC Romånia
«În Romånia, s-au întåmplat extrem de multe lucruri bune în anii în care am fost plecat, mai ales în mediul de afaceri.»
Bogdan Belciu,
manager, A.T. Kearney Romånia
«Chiar de la plecare, decizia mea a fost de a sta în SUA doar cåţiva ani, de a acumula o experienţă nouă şi de a reveni în Romånia.»
Tudor Velea,
managing partner, Vestar Capital
«Primul avantaj al întoarcerii în Romånia este faptul că sunt acasă. Asta îmi creează confort şi îmi dă foarte multă încredere.»
Razvan Ilie,
consultant, AIMS Romånia
«Nu am întålnit niciun caz de romån care s-a întors în ţară şi care a stat mult timp fără să-şi găsească serviciu.»
Şi ei au revenit in Romånia
Adrian Baicusi,
director general, Siemens Romånia
În 1992, a urmat un masterat în Anglia, iar în 1994, un Executive MBA la Harvard. Mărturiseşte că studenţii de la Harvard parcurg un număr mare de studii de caz de afaceri şi că în acest mod o capătă o experienţă pe care ar putea să o acumuleze numai după 10-15 ani de practică. S-a întors în ţară, unde a avut mai multe funcţii de top management. Din 2003, este director general al Siemens Romånia, iar din anul 2004, este şi doctorand la Academia Tehnică Militară.
George Barba,
CEO, Mefin SA
Familia sa a emigrat în Statele Unite în anul 1980. A urmat liceul în Princeton, pentru că tatăl său a fost profesor la Princeton University. A studiat matematică aplicată şi economie la Brown University, iar în anul 1998, a absolvit un MBA la Columbia University din New York. A revenit pentru prima dată în Romånia în 1999. Din anul 2003, este director pe Europa de Est la Walbridge Group şi Chairman & CEO la Mefin Sinaia.
Florin Citu,
Co-Head of Financial Markets, ING
În 1996, a absolvit Grinell College din Statele Unite. În 1998, a terminat un masterat în economie la Iowa State University din SUA, iar în 2002, a terminat doctoratul la aceeaşi universitate. Între 2001 şi 2002, a deţinut funcţia de economist la Banca Centrală din Noua Zeelandă, iar apoi a lucrat mai bine de un an la European Investment Bank. Următorul job a fost de managing director la BAC Investment Bank, iar din ianuarie 2006, deţine poziţii de top management la ING Bank Romånia.
Andrei Caramitru,
managing partner, McKinsey Romånia
A preluat conducerea McKinsey Romånia anul trecut, cånd compania de consultanţă în management şi-a deschis biroul din ţara noastră. A urmat Universitatea din Geneva, de unde a obţinut o licenţă în administrarea afacerilor şi o diplomă de master în matematici financiare. A lucrat în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor la UBS Investment Banking, la Zürich şi Londra. La McKinsey a venit în anul 2000 şi a lucrat la început în biroul din Zürich.
ADRIAN AMARIEI,
CEO, Axonite
A absolvit Facultatea de Automatică şi Calculatoare în 1988, iar între anii 1994 şi 1996, a urmat programul de MBA de la MIT. În 1998 a fondat compania iMediation, care în numai trei ani a ajuns să aibă zece birouri în mai multe ţări şi care a fost evaluată la 300 de milioane de dolari înainte de prăbuşirea acţiunilor companiilor din internet de pe bursele americane în anul 2001. Ulterior, s-a întors în Romånia, iar în anul 2002, a lansat un nou start-up, Axonite.
