La Tirgul locurilor de munca organizat de AMOFP i aceasta toamna la Bucuresti a fost mai multa lume ca niciodata. Spatiul pus la dispozitie de Bursa Romina de Marfuri a fost efectiv luat cu asalt de oamenii aflati i cautarea unui loc de munca. Directorul AMOFP, Marian Grigore, are o explicatie foarte simpla pentru interesul de care s-a bucurat editia a IX-a a tirgului: vine iarna, si oamenii se astepta la cheltuieli mai mari ca oricind pentru itretinere si mincare. Drept este ca si implicarea agentilor economici a fost mult mai substantiala i aceasta toamna: 85 de societati comerciale si 2.975 locuri vacante. Din pacate, si unii, si altii au cam fost dezamagiti fata de sperantele facute acasa.
Dupa o coada de citeva ore, timp i care au avut suficient timp sa se informeze sau sa schimbe opinii despre piata muncii, multi dintre cei aflati i cautarea unui loc de munca au constatat ca s-au grabit sa vina cu sacul la pomul laudat. Pentru studii superioare ofertele au fost extrem de reduse. Economistii, absolventii de drept sau de filologie s-au trezit i fata citorva posturi destul de putin tentante sau accesibile. Angajatorii dornici sa recruteze economisti spuneau din start ca au nevoie de tineri cu experienta. Lucru imposibil de asociat cu sistemul actual de ivatamint. Dar nici candidatii strinsi ciorchine i dreptul celor care aveau afisate locurile vacante nu pareau prea entuziasmati de ideea de a icepe lucrul: nivelul salariilor anuntate sau aflate cine stie cum era o miza mult prea mica. Din discutiile purtate cu mai multi absolventi ai ASE-ului din acest an, preocupati sa-si depuna CV-urile pentru ocuparea
unui post de finantist la Primarie, doua lucruri s-au dovedit a fi foarte clare:
a) statutul functionarului public este i continuare asociat cu imaginea contopistului prafuit si slugarnic;
b) un post itr-o institutie a statului nu este decit un rau necesar pentru a capata experienta ceruta itr-un alt loc mai bun de munca.
Am itilnit i schimb ingineri fericiti. Mult mai realisti i aprecierea sanselor pe care le au acum pe piata muncii, politehnistii au evaluat corespunzator ofertele de la tirg. „Tinerii sunt destul de bine platiti la firma noastra fata de experienta pe care o au – ne spune dl Anton Tudor de la Directia de resurse umane din TIAB. Societatea noastra investeste foarte mult i specializarea unui tinar absolvent si ne straduim sa gasim metodele cele mai potrivite pentru a-i pastra pe termen lung.” Deziderat greu de realizat itr-o piata a muncii haotica, asa cum este i Rominia. Dupa ce ivata cite ceva din tainele meseriei, angajatii se grabesc sa plece la o firma straina unde experienta la TIAB face… multi bani.
Cine n-are batrini sa-i cumpere
Reprezentantii itreprinderilor veniti la tirg spun, cu evidenta igrijorare, ca se confrunta tot mai acut cu imbatrinirea fortei de munca si imposibilitatea de a stabiliza tinerii pe posturile vacante. „in aceste conditii, prevederile Ordonantei nr. 35/1995 sunt de mare utilitate – recunoaste directorul AMOFP, dl Grigore. Angajatorii beneficiaza, timp de 12 luni, de subventionarea salariului cu 70% de la buget pentru tinerii absolventi care sunt icadrati din promotia anului. La rindul lor, absolventii trebuie sa respecte intervalul de trei ani pentru care se icheie contractul, timp i care dobindesc experienta si mai multa maturitate i gindire.”
Problema de fond ramine isa deschisa. Institutiile de ivatamint nu reusesc sa pregateasca forta de munca adecvata nevoilor pietei. Dintre toate facultatile ASE-ului, atit de asaltate la admitere, doar doua specializari sunt „cotate” la bursa locurilor de munca: finantele si contabilitatea. Nici Politehnica nu sta mai bine: se cauta i continuare inginerii electronisti, specialistii i constructii si automatizari de masini si, mai nou, inginerii textilisti. Cit priveste pregatirea preuniversitara, Ministerul Educatiei Nationale ar trebui sa-si revizuiasca fundamental politicile si planurile de ivatamint. intreprinzatorii au ajuns i situatia de a fi dispusi sa finanteze clase profesionale i domenii deficitare si nu gasesc tineri dornici sa se iscrie la cursuri. intr-o perioada i care se vehiculeaza numai catastrofe economice, itreprinderea Republica se confrunta, culmea, cu probleme determinate de relansarea activitatii. inainte de 1989, uzina avea propriul ei grup scolar unde erau pregatite generatii itregi i meserii specifice. Recesiunea puternica din ultimii ani a dus la diminuarea drastica a personalului, asa icit nici nu
s-a mai pus i discutie pregatirea tinerilor. Acum, conducerea se vede pusa i fata a doua probleme fara rezolvare: o parte dintre meseriasii care au supravietuit tranzitiei se pensioneaza, iar tineri pregatiti sa-i ilocuiasca nu se mai gasesc pe piata muncii.
Decit betonist, mai bine ziarist
Cu aceeasi situatie se confrunta si responsabilul cu probleme de ivatamint de la itreprinderea Aversa. „Dupa ‘89, meserii cu grad mare de poluare si risc – prelucratori prin aschiere, turnatori formatori – nu au mai intrat i calculul tinerilor. Ei s-au idreptat spre domenii usoare si cu surse de cistiguri i afara salariului. E trist, pentru ca i viitor s-ar putea sa raminem fara specialisti i aceste meserii. „Anul trecut, conducerea uzinei Aversa a solicitat la trei licee din Bucuresti sa pregateasca prelucratori prin aschiere si turnatori formatori. Absolventii de opt clase au refuzat sa opteze pentru aceste profile. „S-au gindit la cistiguri usoare si rapide – explica dl Nicolae Balaceanu. Sunt surprins cind constat ca ei prefera sa mearga i Obor sa vinda la masute, de multe ori ilicit, fara un contract de munca.”
Comentariile unui grup de elevi de la Liceul Lovinescu, veniti la Tirgul tinut sub deviza „O sansa pentru fiecare”, spre a vedea ce-i asteapta la vara, nu mai lasa loc nici unui argument i favoarea reitoarcerii la sistemul traditional de abordare a carierei. „Ba, aici nu sunt decit locuri pentru betonisti si strungari. Mai bine ne iscriem la facultate la anu’…”
i-am itrebat ce nu le convine la un post de confectioner, oferta la tirg fiind mai mult decit generoasa. Mi-au itors spatele, rizind ca e de preferat sa se faca totusi ziaristi. Ceva mai amabila, sefa de personal de la firma Zefir International mi-a explicat i detaliu cum vin si pleaca angajatii din industria textila. Toti stau o luna, doua, cit tine perioada de pregatire sau de proba, cind sunt platiti i regie. Cum se trece la acord individual, cum isi cauta de lucru la o alta itreprindere textila si povestea se tot repeta. Asa se explica cele mai bine de 700 de locuri de munca vacante i acest domeniu numai i Bucuresti.
Realitatea este ca la Tirgul de locuri de munca numai ofertele pentru posturi cu studii superioare s-au bucurat de audienta. in alti ani, spre exemplu, firmele de paza si protectie erau cele mai cautate, iar acum mai nimeni nu se uita la ofertele lor. Colonelul Bostan, seful serviciului personal de la Corpul Gardienilor Publici, spune ca au venit mai mult fete la tirg, i timp ce ofertele sunt mai mult pentru barbati. intrebat fiind asupra scorului de la editia de primavara a manifestarii, dl colonel si-a amintit ca din 15 persoane selectionate, doar una s-a prezentat pentru angajare.
Realitatea este ca, i aceasta perioada, altele sunt preocuparile rominilor. Caldura placuta a toamnei imbie la hoinareala prin parcuri sau prelungi discutii la un pahar cu must despre…ce o sa fie dupa alegeri. Poate ne-o fi atit de bine la anul, icit n-o sa mai trebuiasca sa munceasca decit guvernantii si expatriatii.